Atenția reflectoarelor pe alimentele fermentate

muraturi.jpg

Știm cu toții că ar trebui să suplimentăm bacteriile „bune” din intestinul nostru cu probiotice. Majoritatea oamenilor fac acest lucru folosind un supliment probiotic și/ sau consumând iaurt. Cu toate acestea, odată cu revenirea recentă la alimentele tradiționale, integrale, termenii de „fermentație” și „alimente fermentate” apar tot mai des menționate de către persoanele preocupate de nutriție și nu numai.

Alimentele fermentate nu sunt alimente noi

Deși aceștia sunt termeni noi în paginile media și ale bloggerilor culinari, fermentația nu este un concept nou. Fermentarea a fost o îndeletnicire principală a strămoșilor noștri fiind o metodă de conservare a alimentelor cu sare și/ sau zer.

Alimentele fermentate au trecut printr-un proces natural de fermentație lactică în care bacteriile naturale se hrănesc cu zahărul și amidonul din alimente eliberând acid lactic. Termenul „Lacto”, utilizat în fermentație lactică, derivă de la bacteriile lactice sau lactobacilus. Acidul lactic este un conservant natural care menține valoarea nutrițională a alimentelor fermentate în timp ce inhibă microorganismele „rele”. Același proces se aplică tuturor alimentelor fermentate obținute din lactate, cereale, legume sau fructe.

Prin acest proces nu se realizează doar conservarea alimentelor, se eliberează și enzime benefice, vitamine din complexul B, acizi grași Omega 3 și diverse tulpini de probiotice.

Sally Fallon în cartea sa, Nourishing Traditions, se întrebă: „E posibil ca, în abandonarea practicării străvechi a fermentației lactice și în insistența noastră asupra unei diete în care totul a fost pasteurizat, să fi compromis sănătatea florei noastre intestinale și să fi devenit vulnerabili în fața unor legiuni întregi de microorganisme patogene?

Dacă da, leacul pentru aceste boli nu se regăsește doar în vaccinuri, medicamente moderne și/ sau antibiotice, ci și în restaurarea unor noi parteneriate cu numeroasele genuri de lactobacili, cu bacteriile simbiotice din intestinul nostru care formează lumea noastră microscopică.“

Odată cu progresele tehnologice și pregătirea alimentelor din societatea modernă, tradiția alimentelor fermentate a fost ignorată în mare parte și, odată cu aceasta, și cantitatea de probiotice și enzime disponibile în dieta zilnică obișnuită.

În loc de alimente bogate în nutrienți „vii”, pline de enzime și probiotice pe care le-au mâncat bunicii noștri, astăzi, dieta modernă abundă în principal în alimente conservate, intens procesate, pline de zahăr.

Prin urmare, cu cât este mai mare varietatea de alimente fermentate pe care le includeți în dieta dvs., cu atât mai bine! Fiecare aliment fermentat vă va proteja intestinul cu o varietate de microorganisme „bune” și vă va ajuta să absorbiți mai mulți nutrienți.

Deci, deși termenul de fermentație poate fi nou pentru mulți dintre noi, culturile tradiționale din întreaga lume consumă alimente fermentate de sute de ani.

Iată o listă scurtă de alimente fermentate care merită încercate:

Kombucha – un ceai aromat, fermentat

Varză – varză fermentată (în saramură – apă cu sare)

Kimchi – mâncare picantă coreeană din varză fermentată

Miso – o pastă făcută din soia fermentată

Kefir – lapte fermentat rezultând un tip de iaurt băut.

Căutați mărci care să conțină doar culturi de bacterii și lapte.

Indiferent că alegeți alimentele de la magazinul alimentar preferat sau le faceți acasă, învățați  cum să introduceți alimentele fermentate în dieta dvs. Aceasta vă poate oferi avantaje suplimentare pentru sănătate. Merită să le acordați o șansă!

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

PARTENERI

restocracy