fibre.jpg

În general, femeile ar trebui să mănânce 25 de grame de fibre pe zi, iar bărbații 38 de grame zilnic. Cu alte cuvinte, ar trebui să obținem aproximativ 14 grame de fibre pentru fiecare 1.000 de calorii consumate, conform Academiei de Nutriție și Dietetică. 

Dacă urmarim constant acest lucru, ne putem menține o valoare scazută a colesterolului total, ne îmbunătățim digestia, prevenim cu siguranță apariția unor boli, în special ale tubului digestiv și astfel, este  posibil să trăim mai mult și cu siguranță mai bine. De fapt, consumul de 25-29 de grame de fibre zilnic este asociat cu un risc cu 15-30% mai mic de mortalitate din cauze cardiace, conform unui studiu realizat in februarie 2019 si publicat în The Lancet.


hista.jpg

Fără a avea pretenția că voi acoperi pe deplin subiectul Histamina, mă încumet să-l abordez, mai mult din prisma dietei, respectiv a alimentelor ne/recomandate în dieta fără histamină.

Histamina este o amină endogenă larg distribuită în organism cu acțiune de scurtă durată. Este sintetizată din aminoacidul L-histidină sub acțiunea enzimei histidin-decarboxilază în mai multe tipuri de celule, dar în principal în mastocite și bazofile. Mastocitele și bazofilele depozitează în granulele citoplasmatice cantități mari de histamină care este eliberată, prin degranulare, ca răspuns la stimuli imunologici și non-imunologici.

În reacțiile de hipersensibilitate imediată, histamina este implicată în nenumarate procese precum:

  • vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare 
  • edem, eritem, prurit 
  • contracția musculaturii netede etc.

De asemenea, histamina deține roluri în procese de neurotransmitere, imunomodulare, vindecarea plăgilor, ciclul somn-veghe etc.

La nivel gastrointestinal, histamina este prezentă în concentrații relativ crescute, iar în cursul reacțiilor inflamatorii poate exercita o influență imunomodulatoare în anumite afecțiuni cum ar fi:

  • alergia alimentară,
  • intoleranța la histamină, 
  • boli inflamatorii intestinale. 

Dar, în afară de cea sintetizată în organism, histamina se găsește în concentrații variate și în diferite alimente.  Odată ingerată din alimente/medicamente este rapid metabolizată de către o enzima specifică denumită diaminoxidază (DAO) sau histaminaza, sintetizată în mod normal în organism. DAO este implicată și în metabolismul, oxidare și inactivare a altor poliamine precum putrescină sau spermidină la animale. Cele mai mari niveluri de expresie DAO sunt observate în tractul digestiv și în placentă.

Intoleranța la histamină apare în momentul unui dezechilibru între histamina acumulată în organism și capacitatea de degradare a acesteia de către DAO. Această afecțiune nu este mediată prin anticorpi IgE, de aceea testele cutanate și dozarile de IgE specifice vor da rezultate negative. Astfel, apar o serie de manifestări clinice care mimează o reacție alergică: diaree, cefalee, urticarie, prurit, simptome rino-conjunctivale, bronhospasm, hipotensiune, aritmii cardiace. 

Histamina apare în alimente din cauza activității bacteriilor, printr-un proces de decaboxilare a aminoacizilor. Motiv pentru care se găseste în cantități mai mari în alimentele fermentate (de ex. brânză, murături, vin) dar și în cele bogate în proteine (de ex. pește, carne și mezeluri). 

Nivelul de histamină din alimente crește o dată cu perioada de păstrare a acestora (de învechire), de aceea este recomandat să fie gatite și consumate rapid, să nu fie depozitate sau reîncălzite! Datorită stabilității la caldură, histamina nu poate fi distrusă prin congelare, fierbere, prăjire sau coacere. 

În majoritatea cazurilor, deficitul enzimei DAO este dobândit ca urmare a unor afecțiuni gastrointestinale sau a inhibării activității enzimatice prin consum de alcool sau diverse medicamente. 

Pacienții diagnosticați cu deficit de DAO pot urma o dietă din care elimină alimentele cunoscute că ar avea un conținut ridicat în histamină. Deoarece alcoolul crește permeabilitatea intestinală și prin aceasta nivelul histaminei în organism, se va evita consumul de băuturi alcoolice. De asemenea, anumite medicamente printre care antialgicele (ex. aspirina) faciliteaza o creștere a permeabilității intestinale.

Alimente cu conținut ridicat in histamina:

  • Vinul și alte băuturi alcoolice

Histamina apare în procesul de fermentație alcoolică. Bacterii acidifiante precum Pediococcus cerevisiae au fost identificate ca formatoare de histamina. Conținutul in histamina este un criteriu de calitate al vinului.

  • Peștele

Peștii din familia Scombridae (mai ales tonul și macroul) au o cantitate mare de carne roșie cu un conținut crescut de   histamină. Dar și la alte tipuri de pește s-au măsurat valori mari ale histaminei: heringi, sardine și sardele. Producția de histamină este influențată de durata și temperatura la care este ținut peștele până la pregătire (inclusiv în cazul preparării conservelor). 

  • Lapte/branză 

Laptele crud conține cantități minime de histamină, însă unele sortimente de brânză au niveluri ridicate. În general se consideră că nivelul de histamină crește odată cu maturarea și depozitarea acesteia. Bacteriile responsabile sunt lactobacili și streptococi. 

  • Carne/mezeluri 

Carnea trebuie să fie consumată sau congelată la mai puțin de 12 ore de la sacrificarea animalului, pentru că altfel dezvoltă cadaverină și putresceină, indicatori de bază pentru histamină. NU se recomandă pentru consum carnea prelucrată și procesată industrial pentru că nu se poate verifica cu certitudine dacă au fost respectate condițiile de temperatură și de timp din momentul sacrificării până la cel al preparării. Acest indicator este imposibil de respectat în cazul cărnii din import. 

Cantitatea de amine biogene prezente în preparatele din carne este foarte diferită. Unele sortimente de cârnați pot conține cantități mari de histamină, în timp ce produsele proaspete abia dacă ating niveluri critice.

  • Medicamente care elibereaza histamina sau inhiba DAO

Anumite miorelaxante, analgetice si antiinflamatorii (ex. acid acetilsalicilic, metamizol), antiinflamatoare nesteroidiene, opioide, anestezice locale, anti-hipertensive (verapamil, alprenolol, dihidralazina), antiaritmice (propafenona), diuretice, antiemetice (metoclopramid), antibiotice (cefuroxime, cefotiam, isoniazid, pentamidin, clavulanic acid, chorochina)  mucolitice (acetilcisteina, ambroxol), bronhodilatatoare (aminofilina), antipepresive (amitriptilina) etc.

  • Legume nerecomandate: 

spanacul, rosiile, uleiul de masline, măslinele, avocado, lintea, ardeiul iute, fasolea, vinetele, urzicile, rucola, mustarul, hreanul, năutul, soia sub orice forma de prezentare, ciupercile, murăturile și varza acră, ardei iute.

  • Fructe nerecomandate:

banane, citrice, pepenele verde, prune, ananas, alune, arahide, capsune, unele fructe de padure (excepție afinele), nucile, kiwi, smochine, fructele confiate toate, goji. În general fructele prea coapte sau fructe deshidratate.

  • Alte alimente nerecomandate:

Ciocolata și alte produse care conțin cacao, oțetul, vinegar, drojdia, alimente prelucrate prin afumare, cafeaua, ceaiul verde, băuturile energizante sau carbogazoase, berea, kefirul și iaurtul, kombucha, maioneza, hot dog, produse fast food în general, fructe de mare. 

Alimentele antihistaminice vă vor ajuta la stabilizarea mastocitelor și la controlul eliberării de histamină în organism. Dintre acestea putem enumera: germenii, afinele, pătrunjelul, castravetele, rodia, ceapa roșie, merele, țelina, ghimbirul, chimenul, mușețelul.

Alte alimente recomandate în cazul intoleranței la histamina sunt: carnea proaspătă (pui, miel), peștele proaspăt prins, fructele și legumele proaspete, altele decât cele enumerate anterior (broccoli, varza, capere, conopida, salata, dovlecei, cereale inclusiv orez sau ovaz, cocosul (untul și uleiul de cocos).

Fiecare persoană are propriul prag de sensibilizare și cel mai important este să îl afle cât mai repede. 

Cunoașterea situației vă permite să preluați controlul în cazul apariției simptomelor (în special în cazul persoanelor adulte) astfel încât să duceți o viață sănătoasă și fericită. Mențineți o legătură apropiată cu medicul specialist care v-a pus diagnosticul și informați-l de schimbările care apar în viața dumneavoastră.

Surse: 

  • Maintz L, Novak N. Histamine and histamine intolerance. Am J Clin Nutr. 2007 May;85(5):1185-96.
  • https://mummyandchild.com/low-histamine-food-list/

autism.jpg

Autismul este o tulburare biologică complexă caracterizată prin dificultăți de vorbire, anomalii ale posturii sau gesturilor, probleme cu înțelegerea sentimentelor altora, percepții greșite tactile și vizuale, temeri și anxietăți, dar și anomalii comportamentale, cum ar fi comportamentul compulsiv /obsesiv și mișcările ritualice. 

La nivel mondial, un studiu publicat în 2018 privind această tulburare arată că 1 din 68 de copii are autism. Statisticile arată că autismul apare mai des la baieți decât la fete, proporția de 1 la 4, fiind intâlnit în toate tipurile de familii.


gluten-cereale-1.jpg

Pentru mulți dintre noi, pâinea și produsele pe bază de cereale sunt alimente indispensabile, acestea fiind aproape nelipsite de la nicio masă. Ți-ai pus, însă, vreodată întrebarea ce înseamnă, cu adevărat, acest obicei pentru sănătatea noastră? Asupra consumului de pâine, cereale și gluten au fost întotdeauna păreri controversate și, desigur, împărțite.


autism.jpg

Autismul este o tulburare de dezvoltare considerată a fi una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei. Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare, și anume spectrul tulburărilor autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, despre care se crede că ar fi rezultatul unor disfuncționalități genetice sau de dezvoltare ale sistemului nervos central. Printre simptomele obișnuite ale autismului se întâlnesc acțiuni repetitive, contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte limitate. Cauzele specifice nu sunt încă cunoscute. Autismul este prezent încă de la naștere și se consideră că va fi păstrat pe durata întregii vieți, neexistând în prezent un tratament eficient, recunoscut de lumea medicală. La ora actuală, conform statisticilor, aproximativ 1 din 50 de copii suferă de autism. Mai mult decât atât, din păcate, de la an la an se înregistrează creșteri ale cazurilor de autism, fără ca specialiștii în domeniu să-și poată explica motivele acestei evoluții.


5-lucruri-despre-gluten.jpg

Adevărul este că despre gluten se vorbește mult în ultima perioadă. Și cum să nu se vorbească având în vedere că această substanță reprezintă proteina principală din grâu, dar și în alte cereale, cum ar fi orzul sau secara? Păi nu știe absolut oricine faptul că cerealele sunt la baza piramidei nutriționale, cele mai importante alimente dintre toate? Ei, bine, în ciuda acestei credințe, lucrurile nu stau absolut deloc astfel, descoperindu-se în ultima perioadă o serie de aspecte care fac din cereale un aliment cu mult mai puțin benefic decât se credea. Dar pe tema mai largă referitoare la cereale vom discuta cu altă ocazie.


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy