holiday.jpg

Dacă mergeți într-un city break, cu multe obiective turistice pe listă, nu ar trebui să vă faceți griji. Probabil că veți face între 8000-10000 de pași pe zi și nu veți avea timp de mese cu multe mâncăruri.

Dacă, însă, mergeți la relaxare, eventual cu mese incluse și oferite în stil ‘bufet suedez’, atunci rezultatul poate fi îngrijorator, dpdv al greutății, la întoarcerea acasă. Un plus de 2-3 kg pe cântar nu sunt o bucurie nici pentru femei, nici pentru bărbați. Greu de crezut că te poți îngrășa 2-3 kg într-o săptămână, dar foarte posibil.


bautura.jpg

Sunteți preocupat de cantitatea de alcool pe care o beți zilnic? Simțiți că beți prea mult sau prea des? Considerați că este o obișnuință pe care ați vrea să o controlați mai bine?

Dacă răspunsul este DA la oricare dintre întrebările anterioare, înțelept ar fi să vă consultați cu medicul dumneavoastră de familie. Acesta ar trebui să vă poată ajuta să decideți dacă este mai bine să reduceți consumul de alcool sau să renunțați de tot la el. Persoanele care sunt dependente de alcool și au și alte probleme de sănătate ar trebui să înceteze consumul complet.

Dacă medicul dumneavoastră vă recomandă să reduceți consumul de alcool, Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism (NIAAA) susțin că următorii pași pot fi de ajutor:


Leptina-hormonul-infometarii.jpeg

A fost numit „hormonul obezității” sau „hormonul grăsimii” dar și „hormonul înfometării”.  În 1944, când oamenii de știință au descoperit leptina, a apărut o mare emoție legată de potențialul său în tratamentul obezității. Chiar și astăzi, internetul este plin cu site-uri care vând suplimente de leptină. 

Ce este leptina? Cum afectează acest hormon greutatea și apetitul, dar și alte aspecte ale sănătății.  

Ce este leptina?

“Leptina nu este hormonul nostru de obezitate. Leptina este hormonul nostru de înfometare”, spune Robert H. Lustig, MD, profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Francisco și membru al grupului de activitate pentru obezitatea – Endocrine Society.


sfaturi-in-pandemia-de-coronavirus.jpg

Cu toții ne simțim copleșiți de multitudinea informațiilor disponibile în mass-media și pe internet despre coronavirus și poate fi dificil să distingem între cele credibile și cele false. În fiecare zi aflăm lucruri noi, unele în sustinerea celor deja știute iar altele, din contră, care le contrazic. Într-o astfel de perioada sursa informației este foarte importantă. Verificați întotdeauna cercetările știintifice pe care se bazează informația.

Iată câteva sfaturi practice pentru a rămâne sănătos în timp de pandemie:


somn-infografic.png

Cu toții am experimentat perioade mai lungi sau mai scurte de insomnii la un moment dat.

În loc să stăm cu ochii pe ceas și să ne simțim torturați cu fiecare minut care trece și în care suntem din ce în ce mai treji, există câteva lucruri pe care le putem face pentru a avea șanse să ne întoarcem pe Tărâmul viselor.

Foarte importante în asigurarea somnului mult dorit sunt obiceiurile de dinainte de a ne pune în pat. Iată câteva sfaturi eficiente, împărtășite de experți, prin care să scoatem insomnia din dormitor definitiv:


legume-copii.jpg

”Cum îmi conving copiii să mănânce legume?” sunt întrebată de foarte multe ori de către părinți disperați. 

Pentru că sunt și eu mamă, îi ințeleg perfect. E treaba noastră să ne ajutăm copii să consume mâncare sănătoasă. Dar, după cum bine știm, nu îi putem forța să mănânce legume, să accepte mâncare necunoscută și să aleagă snack-uri sănătoase. Deci, concentrați-vă pe ajutorul pe care îl puteți oferi copiilor voștri, fără a-i obliga. 


reciclare.png

Mă consider o persoană care își dorește să producă cât mai puține deșeuri si mă bazez pe coșul de reciclare mai mult decât ar trebui. În timp ce gunoiul menajer al familiei s-a diminuat, ajungem să reciclăm și ceea ce nu se poate .
Teoria mea era că este mai bine să trimit obiectul în cauză într-un loc în care acesta ar putea fi reciclat decât direct la groapa de gunoi.

Având în vedere atenția din ce în ce mai mare asupra reciclării m-am întrebat: oare fac bine ce fac? fac parte din problemă? Potrivit Waste Management, unul din patru articole care ajung la reciclare nu se potrivește. Și China, înainte unul dintre cei mai mari importatori mondiali de deșeuri de reciclare, a stabilit recent limite stricte pentru ceea ce vor accepta, ca să reducă gunoiul străin.


adolescenti.jpg

Hai să ne întoarcem puțin în timp, mai exact să ne amintim perioada în care noi eram în locul copiilor noștri. La fel ca acum, socializarea era una din cele mai importante activități. Reprezenta motivul pentru care ne făcea plăcere să mergem la școală fiindcă cel mai așteptat eveniment al zilei era întâlnirea cu prietenii. Acum gândiți-vă că, dintr-o dată, școala se închide. Toate râsetele, glumele și șoaptele de pe holurile liceului dispar, rămân doar lecțiile și temele online. Și, în plus, trebuie să stați închiși în casă cu părinții și poate chiar și cu bunicii. Nu cred că era exact ceea ce vă doreați.


fericire.jpg

Astăzi despre cum să alegem să fim fericiți. Sau despre cum să alegem bucuria, mulțumirea și satisfacția personală într-o zi obișnuită. Cât de greu poate fi? De ce e mai simplu să fim triști, supărați și mai degrabă nemulțumiți? De ce e mai simplu să povestim neîncetat despre cât suntem de nefericiți în loc să căutăm soluții? Oare așa suntem concepuți? Toată specia noastră este așa determinată genetic? De ce e mai simplu să fim nefericiți decât fericiți?

Abraham Lincoln considera că fericirea este o stare a minții: „Majoritatea oamenilor sunt fericiți atât cât se gândesc să fie”. Astăzi, cercetătorii confirmă această afirmație. Deși o parte din temperamentul nostru este determinat genetic, un procent considerabil de mare îl avem totuși sub control. Pe scurt, fericirea mea – depinde de mine!

Să ne luăm câteva momente de sinceritate: cum gândești despre tine când faci o greșeală sau când nu reușești să-ți atingi un obiectiv propus? Ai tendința să te învinuiești când lucrurile merg prost, sau obișnuiești să iți arăți mai multă compasiune pentru tine însuți?

Iertarea și suportul personal se pare că au beneficii la propriu. O compasiune puternică pentru propria persoană asigură o sănătate mai bună, relații mai multe și de durată, în concluzie un stil de viață mai bun.

Până în prezent, studiile au prezentat o serie de beneficii ale compasiunii de sine. Au fost observate niveluri mai mici de anxietate și depresie la persoanele cu compasiune mai mare pentru propria persoană. Acestea recunosc atunci când suferă și sunt amabile cu ele însele în acele momente, scăzând astfel propriile niveluri de anxietate și depresie aferente.

Învață să ai auto-compasiune!

Unor oameni le vine natural  auto-compasiunea, dar nu pentru toată lumea e la fel. Din fericire, este o abilitate ușor de învățat. Au fost propuse mai multe metode și sunt dezvoltate programe de formare pentru a ajuta oamenii să își descopere și să își cultive propria compasiune de sine.

Iată patru modalități simple de a oferi abilităților tale de auto-compasiune un impuls rapid și firesc:

Relaxează-ți corpul (în sens de mic răsfăț). Mai exact: mănâncă ceva sănătos, culcă-te și încearcă să te odihnești. Masează-ți gâtul, picioare și mâinile, rezervă-ți timp pentru o plimbare de relaxare prin locuri atractive ție. Evident, acestea sunt doar câteva sugestii. Poți face orice  pentru a-ți îmbunătăți modul în care te simți fizic și care iți oferă o doză de auto-simpatie.

Scrie-ți o scrisoare (nu e glumă). Gândește-te la o situație care te-a făcut să suferi (ex. despărțirea de o persoana dragă, pierderea locului de muncă, o prezentare neapreciată). Scrie exact cum s-a întâmplat situația, fără a da vina pe cineva – inclusiv pe tine. Folosește acest exercițiu pentru a-ți alimenta propriile sentimentele.

Încurajează-te continuu. Gândește-te ce i-ai spune unui prieten bun dacă se confruntă cu o situație similar de dificilă sau stresantă. Apoi, când te regăsești în acest tip de situație, direcționează aceste răspunsuri pline de compasiune către tine. E simplu.

Exersează-ți atenția și concentrarea. Chiar și un exercițiu rapid, cum ar fi meditația timp de câteva minute (10-15 min pot fi suficiente), poate fi o modalitate excelentă de a-ți încărca bateriile și de a accepta situația în timp ce suferi.

Descoperă pașii mici, dar pozitivi pe care îi poți face pentru a-ți asigura bucuria, mulțumirea și satisfacția pe care o obții în fiecare zi.

Și o să mă întrebați, pe bună dreptate: „Și despre fericire când vorbim? Că doar așa ai început“.

Pentru mine fericirea înseamnă toate aceste sentimente zilnice, în doze mici, dar constante. Pentru voi?

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


creier-intestin.jpg

Cunoaștem, cu toți, din proprie experiență, faptul că de foarte multe ori anumite emoții se simt, într-un mod aparent inexplicabil, în stomac. V-ați întrebat vreodată de ce se întâmplă acest lucru? Ei, bine, legătura dintre creier și intestin este studiată din ce în ce mai intens de către mulți oameni de știință.

Creierul are efect direct asupra stomacului și al intestinelor. Spre exemplu, simplu fapt că ne gândim la mâncare poate determina secreția sucurilor gastrice înainte ca hrana să ajungă în stomac. Dar conexiunea dintre aceste organe există în ambele sensuri. Intestinul transmite semnale creierului, așa cum și creierul transmite semnale intestinului. Pentru că sistemul gastrointestinal și creierul sunt conectate foarte puternic, anumite dereglări ale funcționării stomacului sau intestinului pot produce anxietate, stres sau depresie.

Astfel, devine mai ușor de înțeles de ce simțim adesea senzație de greață înainte de a susține o prezentare sau simțim dureri de stomac în perioadele în care suntem mai stresați. Acest lucru nu înseamnă că problemele funcționale ale stomacului și intestinului există “doar în capul nostru”. Factorii psihologici combinați cu cei fizici conduc la simptomele resimțite la nivel intestinal. Astfel, stresul, depresia, anxietatea sau alți factori psihologici pot afecta peristaltismul tractului intestinal, pot conduce la inflamație sau pot sensibiliza organismul în fața infecțiilor.

De asemenea, cercetările întreprinse pe acest subiect sugerează faptul că persoanele cu afecțiuni funcționale ale tractului digestiv percep durerea mai intens decât alte persoane.  Asta din cauza faptului că în cazul persoanelor afectate, creierul este mai sensibil la semnalele dureroase venite de la nivelul sistemului gastrointestinal. Astfel, stresul susținut poate face ca o durere deja existentă să fie percepută mai puternic.

Bazându-ne pe aceste observații, ne-am putea aștepta ca măcar anumiți pacienți cu afecțiuni ale tractului digestiv să experimenteze îmbunătățiri în urma unor terapii de reducere a stresului sau de tratare a anxietății sau depresiei. De altfel, o analiză pe 13 studii arată faptul că pacienții care au încercat tratamente de natură psihologică au prezentat îmbunătățiri foarte importante în ceea ce privește simptomele digestive,  comparativ cu pacienții care au primit doar tratament medical convențional.

Vă întrebați dacă simptomele voastre intestinale, cum ar fi arsurile în piept, crampele abdominale sau scaunul moale, au legătură cu stresul? Iată o listă de simptome comune pe care este bine să le urmăriți cu atenție și să le discutați cu un specialist în vederea luării unor măsuri menite a îmbunătății starea voastră de sănătate.

Simptome fizice:

  • Tensiune musculară, în special în zona gâtului și a umerilor
  • Dureri de cap
  • Probleme de somn
  • Tremur
  • Pierderea interesului pentru sex
  • Pierderea sau acumulare de kilograme
  • Stare de neliniște

Simptome comportamentale:

  • Amânarea luarii deciziilor, chiar și a celor uzuale
  • Scrâșnirea dinților ziua sau noaptea
  • Dificultate în îndeplinirea sarcinilor de muncă
  • Schimbări în ceea ce privește cantitatea de alcool sau de mâncare consumate
  • Apucatul de fumat sau mărirea numărului de țigări fumate intr-o zi
  • O dorință crescută de a fi în compania celorlalți sau, dimpotrivă, de a fi singur
  • Vorbitul frecvent despre situațiile stresante existente sau imaginate

Simptome emoționale:

  • Izbucnitul în plâns din senin, cu sau fără motiv real
  • Stare covârșitoare de tensiune sau plăcere
  • Dificultăți de a te relaxa
  • Nervozitate continuă
  • Temperament coleric alternant cu melancolic
  • Depresie fără cauză reală
  • Dificultăți de concentrare
  • Dificultăți de memorie
  • Pierderea simțului umorului
  • Dificultăți in luarea deciziilor.

Despre legătura dintre sistemul digestiv și creier se pot spune extrem de multe lucruri interesante și folositoare tuturor celor interesați de un stil de viață sănătos. Astfel, simptome care sunt, la prima vedere, pur fiziologice, aparținând aparent sistemului digestiv, își pot găsi un corespondent în probleme care țin de activitatea creierului și, pe de altă parte, simptome pur psihologice sau neurologice pot avea drept cauză disfuncționalități ale tractului gastrointestinal sau probleme de alimentație.

Mai exact, studiile au constatat că anumite deficiențe nutriționale, alimente inflamatorii sau dereglări la nivelul florei intestinale pot cauza depresie, anxietate, precum și alte afecțiuni psiho-emoționale. Evident că, în articolele viitoare, voi aborda în amănunt aceste aspecte mai puțin cunoscute, dar atât de importante pentru foarte mulți dintre noi.

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy