energizante.jpg

Academia Americană de Pediatrie a publicat informații noi cu privire la consumarea de către copii a băuturilor energizante si a celor dedicate sportivilor.

Băuturile energizante și cele dedicate sportivilor sunt comercializate în mare măsură copiilor și adolescenților, dar în cele mai multe cazuri aceștia nu au nevoie de ele. Mai grav, unele dintre aceste produse conțin substanțe care ar putea fi chiar dăunătoare pentru copii.


tipuri-zahar.jpg

Faptul ca zahărul alb, rafinat, este un ingredient extrem de dăunător sănătății nu mai este demult un secret, acest lucru fiind cunoscut probabil de aproape toată lumea. Cu toate acestea, însă, consumul acestui ingredient a atins niște cote uriașe. Mai exact, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că un european consumă, în medie, 50 de kilograme de zahăr anual, ceea ce înseamnă 137 de grame zilnic. Știi, cu exactitate, cât înseamnă această cantitate? Mai mult de 27 de lingurițe.

Cum este posibil să consumăm atât de mult zahăr? Este foarte simplu. Iaurt mănânci? Conține zahar. Dar din cel degresat, pe care, nu-i așa?, îl preferi pentru că nu conține atât de multe grăsimi? Conține și mai mult zahăr. Tot felul de alimente procesate, conservate, frumos ambalate, cu etichete ademenitoare, consumi? Conțin zahăr. Dulciuri de tot felul? Desigur că au zahăr. Sucuri, băuturi carbogazoase? Conțin mult zahar. Fast food? Junk food? Conțin zahăr. Și așa mai departe, lista ar putea continua aproape la nesfârșit. Aproape toate produsele conțin fie zahăr, fie o altă formă de îndulcitor.

De altfel, „zahăr” este un termen dulce folosit pentru a numi un carbohidrat simplu, care vine într-o varietate de forme, atât naturale cât și artificiale. Fiecare tip de zahăr are o structură moleculară unică și este metabolizat diferit de către organism, care la rândul său afectează glicemia și sănătatea noastră în general. Din fericire, există și tipuri de îndulcitori mai sănătoși sau măcar nu atât de nocivi precum zahărul alb și alte tipuri de îndulcitori superprocesați.

Este, așadar, important să cunoaștem care sunt opțiunile și care sunt diferențele dintre diferite tipuri de îndulcitor, începând cu ingredientul de bază, sursa, componența, modul de fabricare, gradul de îndulcire, indicele glicemic, conținutul caloric, dar și alte informații importante.

Urmăriți tabelul pentru a afla totul despre aceste zaharuri diferite și despre modul în care acestea afectează corpul și creierul nostru, în bine sau în rău.

Click pe tabel pentru a-l vizualiza în varianta mărită sau pentru a-l descărca.

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


cafea-1.jpg

Cafeaua, licoarea de dimineață fără de care zilele noastre nu ar mai fi la fel. Sunt sigură că deja ai băut o cană pe ziua de azi, dar dacă vrei să citești lucruri mai puțin știute despre băutura ta matinală preferată mai acordă-ți o pauză de 10 minute. Meriți!

1. Cafeaua este, în realitate, un fruct, de tipul coacăzelor, care devine roșu în momentul coacerii. Fructul de cafea crește în copaci înalți de până la 10 metri, fiind deseori comparat la aspect și cu cireșele.

2. Cafeaua este a doua cea mai comercializată marfă de pe planeta, după țiței, dar în fața gazelor naturale. Astfel, nu mai puțin de 25 de milioane de oameni muncesc în aceasta industrie, iar suprafața de teren cultivată cu cafea depășește 10 milioane de hectare. Și dacă aceste cifre vi se par impresionante, ce părere aveți de faptul că în fiecare zi sunt consumate în lume peste 2 miliarde de cești de cafea?

3. Cafeaua este cultivată doar în spațiul cuprins între Tropicul Racului și Tropicul Capricornului. Cu toate că poate părea, la prima vedere, o zona restrânsă, în realitate este vorba de 50 de țari ale lumii unde există condiții prielnice pentru aceasta cultură.

4. Al doilea producător de cafea din lume este Vietnamul. Iar acest lucru este destul de puțin cunoscut publicului larg, familiarizat mult mai mult cu țări producătoare de cafea cum ar fi Brazilia, care ocupă, de altfel, primul loc pe plan mondial, sau Columbia, care este cel de-al treilea mare cultivator de cafea. Cu toate acestea, Vietnamul ocupă, așa cum am menționat, poziția secundă, exportând o cantitate de peste un milion de tone de cafea anual.

5. Inițial, cafeaua nu a fost doar băută, ci și… mâncată. Mai exact, locuitorii unui trib etiopian măcinau cafeaua, o amestecau cu grăsime și consumau produsul final pe post de batoane energizante.

6. Efectul revigorant al cafelei a fost descoperit de către… capre. Astfel, legenda spune că un păstor a observat că după ce consumau fructele unui anumit copac, caprele sale deveneau mult mai pline de viață. Păstorul a povestit acest lucru starețului unei mânăstiri din apropiere; acesta a luat respectivele boabe, le-a fiert și a băut licoarea rezultată, datorită acesteia reușind să stea treaz la rugăciunile de seară. Curând, toți călugării au început sa bea aceasta fiertură și să se bucure de efectele ei.

7. Cafeaua a fost denumita, la început, „vin arăbesc”, iar acest lucru se explica prin faptul că acest cuvânt, cafea, provine din arăbescul „qahhwat al-bun”, care înseamnă „vin din boabe”. Mai târziu, expresia a devenit „qahwah” și apoi „kahveh” in limba turcă, cuvânt din care provine denumirea de astăzi.

8. Cele mai longevive doua pisici din lume obișnuiau să bea cafea în fiecare zi. Ele au aparținut aceluiași stăpân, Jake Perry, și au trăit până la vârsta de 38 si, respectiv, 34 de ani.

9. In 1675, Regele Angliei, Charles II, a interzis cafenelele din cauza faptului că el considera că acestea sunt locuri unde se conspira împotriva lui.

10. Un papă susținea despre cafea că este băutura diavolului. Papa Clement VII (unii susțin ca este vorba de Papa Clement VIII) a fost, însă, convins să guste din această băutură, doar pentru a testa respectiva ipoteza. „Această băutură este atât de delicioasă încât ar fi un păcat să lăsăm doar necredincioșii să o bea. Să-l învingem pe Satana prin binecuvântarea băuturii”, a exclamat acesta, imediat după ce a simțit savoarea cafelei.

Acestea sunt cele 10 lucruri mai puțin știute despre cafea pe care le-am descoperit și pe care, considerându-le interesante, am hotărât să le împărtășesc cu tine. În plus, ca iubitoare și împătimită a cafelei, doresc să îți ofer și un sfat: încearcă să alegi, de câte ori este posibil, o cafea de calitate înalta, premium, preparată de branduri de renume și provenită din agricultură ecologică. Iți garantez că atât beneficiile în ceea ce privește sănătatea, cât și gustul sunt net superioare, incomparabile chiar, față de o cafea obișnuita, care se găsește de obicei in supermarketuri.

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


uleiuri-1.jpg

Cateva caracteristici ale uleiurilor vegetale.

Punctul de afumare (smoke point) este temperatura la care vaporii gazoși vizibili de la încălzirea uleiului devin evidenți. Acest punct marchează începutul descompunerii uleiului și de aici consumul sau inhalarea uleiurilor devine dăunătoare. După acesta valoare a temperaturii, uleiurilor le scade aroma, valoarea nutritivă, apar radicalii liberi. Daca se continua încălzirea, uleiul se aprinde.

Râncezirea reprezintă ruperea legăturilor chimice din structura uleiurilor. Toate procesele de râncezire determină miros și aromă respingătoare. Exista 3 tipuri de râncezire: microbiană (bacteriile folosesc enzimele lor pentru distrugerea legăturilor), oxidativă (odată cu expunerea la aer) sau hidrolitică (contactul uleiului cu apa). Grasimile polinesaturate sunt cele mai susceptibile la râncezire.

Termenul de uleiuri oxidate și hidrogenate se atribuie celor comerciale care sunt încălzite și racite repetat. Uleiurile mononesaturate sunt cele mai rezistente la hidrogenare.

Așadar, nu încălziți niciodată uleiul deasupra punctului său de fum. De altfel, este indicat să alegeți uleiuri cu o valoare mare a acestuia.

Factorii care joacă un rol important în determinarea puctului de fum sunt: gradul de puritate al uleiului și tipul de rafinat/ nerafinat al acestuia. Astfel, impuritățile scad punctul de fum, iar super rafinarea îl crește (la uleiul extravirgin valoarea este 365 grade, iar la uleiul la light temperatura punctului de fum este 465 grade).

Uleiuri mononesaturate recomandate: ulei de avocado, organic de rapiță, extravirgin de masline și de arahide.

Cele mai puțin sănătoase uleiuri polinesaturate, dacă sunt încălzite, sunt: uleiul din seminte de in, uleiul de cânepă, de porumb, soia, floarea soarelui, struguri etc.

TIPUL DE GĂTIRE TIPUL DE ULEI RECOMANDAT
Preparare la temperatură ridicată (150° C până la 260 ° C) – prăjire, coacere, grill, rumenire sau barbeque. Ulei light de măsline (R), ulei de avocado, ulei de palmier (R) sau ulei de nucă de cocos
Preparare la temperatură medie (100° C până la 300 °C) gen fierbere usoară, coacere sau înăbușire. Ulei light de măsline (R), ulei de avocado, ulei de palmier (R) sau ulei de nucă de cocos si uleiul de masline extra virgin.
Preparare fară căldură, doar sosuri, dresinguri sau balsamuri în diverse salate. Toate uleiurile de nuci și semințe sau ulei de măsline extra-virgin pentru mai multă aromă.

Tipuri și metode de procesare a uleiurilor:

Extracția mecanică este realizată prin zdrobirea mecanică a fructelor, semintelor sau nucilor și extragerea uleiurilor. Este scumpă, sigură și sănătoasă.

Presarea fără solvent se realizează prin extragerea uleiului la temperaturi foarte mari. Nu are randament bun și se poate distruge acidul gras Omega 3.

Extragerea prin presare cu solvent se realizează prin  adăugarea unui solvent chimic peste  semințe sau nuci pentru a ajuta la extragerea mai ușoară a uleiului. Este un procedeu ieftin, cu randament mare, joacă un rol major în procesul de rafinare și este adesea folosit în obținerea uleiurilor comerciale.

Uleiurile extravirgine sunt primele uleiuri extrase. Conțin cele mai multe vitamine. Uleiurile virgine sunt al doilea sau al treilea lot de ulei care trebuie extras. Uleiurile LIGHT sunt cele mai rafinate și cu cel mai înalt punct de fum.

Uleiurile hidrogenate sau parțial hidrogenate conțin grăsimi trans și sunt de evitat din alimentația zilnică.

Uleiurile obținute prin procese de rafinare sunt înalt procesate și prelucrate, includ zdrobirea, extracția, degresarea, neutralizarea, desfacerea, albirea, filtrarea și dezodorizarea materiei prime.

Prin rafinare uleiurile devin mai stabile și mai potrivite pentru temperaturi ridicate de gătire. Se îndepărtează cea mai mare parte din aromă, culoare, miros și nutrienți din ulei, dar acestea devin perfecte pentru coacere și prăjire.

Uleiurile neprocesate păstrează majoritatea caracteristicilor și nutrientilor. Pur și simplu, semințele sunt presate și îmbuteliate, astfel încât să-și păstreze conținutul, aroma și culoarea nutrientilor.

Depozitarea si pastrarea uleiurilor:

Toate uleiurile au durată de valabilitate, îmbătrânesc în timp și se degradează de la caldură, lumină și aer (oxigen).

Tipuri de ulei:

Uleiul de rapiță este obținut din rapiță modificată genetic. Ulei mononesaturat, prin rafinare pierde Omega 3.

Uleiul de cocos este obținut din fructe/ semințe de palmier de nucă de cocos. Din miezul umed se obtine uleiul organic, iar din miezul uscat de obține uleiul rafinat, stabil la gătire, care se râncezește greu.

Uleiul de cocos conține lanț mediu de acizi grasi, reprezintă sursa primară de acid lauric, care se află și în laptele matern și se adaugă în formulele de lapte praf ale sugarilor. Are proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii, iar 30 ml/ zi ajută la menținerea greutății și influentează scăderea nivelului colesterolului.

Uleiul de struguri fabricat din semințe de struguri uscate presat și extras cu solvent. Bogat în antioxidanți și procianide, care pot subția sângele. Recomand variantele organice obținute prin presare la rece.

Uleiul de cânepă este o sursă abundentă de fitosteroli, fosfolipide și clorofilă. Conține multe vitamine și minerale. Fragil, nu este bun pentru gătit.

Uleiul de măsline este ulei monosaturat de 3 tipuri: light, virgin, extravirgin. Studiile arată că oxidarea și hidrogenarea naturală se produse mai lent în acest ulei decât în altele.

Nume Sursa Tipul de procesare Proprietati pentru organism Punctul de afumare Cum il gatim
Ulei de migdale Migdale Migdalele sunt cultivate și prăjite și apoi presate într-o presă caldă hidraulică pentru extragere Grasimi mononesturate; bogat in vitaminele B si E 216°C Folosit in mezeluri si mancaruri Orientale
Ulei de rapiță Rapiță, familie cu mustarul Presare mecanică, extracție cu solvent, extras fără solvent (presat cu expulzator) sau cel mai adesea extrage solventul * Ulei Monounsaturat            * Prin rafinare isi pierde  cel mai mult  Ω3                     * Adesea hidrogenat.         * Recomandat organic Rafinat: 204°C      Nerafinat:   107°C La copt sau prajit
Ulei de cocos Fructe / semințe de palmier de nucă de cocos Extractie umeda – ulei specializat și produs organic;                              Extractie chimica, uscata – realizata prin dezodorizare si indepartarea acizilor grasi liberi * Acidul Lauric este in lapele produs de gl. mamare, dar trebuie sa provina din dieta;                    * Reduce inflamatia                    * Antiviral, antibacterial si antiprotozoal             *ajuta la mentinerea greutatii normale, sustine sanatatea inimii si mentine nivelul colesterolului 185°C Coacere, prăjire, suficient de stabil pentru a rezista la deteriorarea provocată de căldură
Ulei de porumb Porumb Extractie cu solvent * Adesea GMO                     * Adesea grasimi hidrogenate Rafinat:   232°C    Nerafinat:   160°C
Ulei din seminte de bumbac Bumbac Presare cu diferite tipuri de solventi; 17% rafinat 220°C Prajit (ex. Cipsuri de cartofi); componenta de fast food
Ulei de in (din semințe de in) Seminte de n Solvent chimic; Presiunea erului (Extractie supercritica); sau expulxzator presat Poate încetini coagularea sângelui și poate crește timpul de sângerare. N/A Nu este recomandat pentru gatit
Ulei din seminte de struguri Seminte de struguri Presat și extras cu solvent Bogat în vitaminele antioxidante E, C și beta caroten; bogat în substanțe numite procianidine, care pot oferi efecte antioxidante, dar pot acționa, de asemenea, ca un diluant al sângelui. 215°C Ideal pentru fondue și perfect pentru rumenire și prăjire superficială. Folosiți ca alternativă la uleiurile standard pentru prăjire și mâncare; o bază pentru balsam in salată și marinade; sau pentru coacere și în clătite.
Ulei din seminte de cânepă Seminte de cânepă Semințele de cânepă decojite sunt presate pentru ulei Uleiul din semințe de cânepă este o sursă abundentă de proteine, fitosteroli, fosfolipide și clorofilă. De asemenea, conține multe vitamine și minerale, inclusiv calciu, sulf, magneziu, potasiu, zinc, sulf, potasiu și vitaminele A, B1, B2, B3, B6, C, D și E. 50°C Nu este recomandat sa fie gatit
Ulei de masline- Light Fructe de maslin verde Poate fi rafinat folosind substanțe chimice pentru a extrage uleiul din măsline; Uleiurile de măsline „ușoare” sunt supuse unei prelucrări suplimentare Contine antioxidanti naturali 243°C
Ulei virgin de masline Masline Presare mecanică; Creat din a doua presare a măslinelor Contine antioxidanti naturali 215°C
Ulei extravirgin de masline Masline Presare mecanică; Derivat din prima presare a măslinelor „presate la rece” Contine antioxidanti naturali 185°C
Ulei de palmier Fruct de palmier Extractie cu aburi Conține niveluri ridicate de beta caroten (precursorul vitaminei A), alți caroteni, tocoferolii antioxidanți (vit E) și tocotrienolii antioxidanți; adesea fracționat și rafinat 233°C Coacere comercială
Ulei din sâmburi de palmier Nuci din fructe de palmier Extractii cu sovent si dilatant Conține vitamina K. Vitamina K este o vitamină esențială, solubila doar în grăsimi. Importantă în sănătatea oaselor și ca factor de coagulare în sânge Cofetarii, ca inlocuitor sau sustinator al untului de cacao.
Ulei de arahide Arahide (leguminoase) Presare urmata de extragere cu solvent Refinat:  232°C    Nerafinat:     160°C Ulei de gatit si prajit
Ulei de sofranel Semințe de șofran (rudă de Thistle) Extractie cu solvent Rafinat:  232°C   Nerafinat:   107°C
Ulei de susan Seminte de susan Presat la rece si extras cu solvent Stabilitate oxidativă foarte bună; contine antioxidanti 210ºC
Ulei de soia Soia (leguminoase) Presare si extractie hexane Adesea GMO, adesea hidogenata Refinat:  232°C    Nerafinat:    160°C
Ulei din semințe de floarea soarelui Seminte de floarea soarelui Extractie presata la cald High in Vit E, Bogat in vitamina E Refinat:  232°C  Nerafinat:   107°C
Uleiuri vegetale

altele.

Orice ulei care este derivat dintr-o plantă poate fi numit ulei vegetal. Inalt rafinat folosind extracția cu solvent Adesea modificat genetic

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


creier-intestin.jpg

Cunoaștem, cu toți, din proprie experiență, faptul că de foarte multe ori anumite emoții se simt, într-un mod aparent inexplicabil, în stomac. V-ați întrebat vreodată de ce se întâmplă acest lucru? Ei, bine, legătura dintre creier și intestin este studiată din ce în ce mai intens de către mulți oameni de știință.

Creierul are efect direct asupra stomacului și al intestinelor. Spre exemplu, simplu fapt că ne gândim la mâncare poate determina secreția sucurilor gastrice înainte ca hrana să ajungă în stomac. Dar conexiunea dintre aceste organe există în ambele sensuri. Intestinul transmite semnale creierului, așa cum și creierul transmite semnale intestinului. Pentru că sistemul gastrointestinal și creierul sunt conectate foarte puternic, anumite dereglări ale funcționării stomacului sau intestinului pot produce anxietate, stres sau depresie.

Astfel, devine mai ușor de înțeles de ce simțim adesea senzație de greață înainte de a susține o prezentare sau simțim dureri de stomac în perioadele în care suntem mai stresați. Acest lucru nu înseamnă că problemele funcționale ale stomacului și intestinului există “doar în capul nostru”. Factorii psihologici combinați cu cei fizici conduc la simptomele resimțite la nivel intestinal. Astfel, stresul, depresia, anxietatea sau alți factori psihologici pot afecta peristaltismul tractului intestinal, pot conduce la inflamație sau pot sensibiliza organismul în fața infecțiilor.

De asemenea, cercetările întreprinse pe acest subiect sugerează faptul că persoanele cu afecțiuni funcționale ale tractului digestiv percep durerea mai intens decât alte persoane.  Asta din cauza faptului că în cazul persoanelor afectate, creierul este mai sensibil la semnalele dureroase venite de la nivelul sistemului gastrointestinal. Astfel, stresul susținut poate face ca o durere deja existentă să fie percepută mai puternic.

Bazându-ne pe aceste observații, ne-am putea aștepta ca măcar anumiți pacienți cu afecțiuni ale tractului digestiv să experimenteze îmbunătățiri în urma unor terapii de reducere a stresului sau de tratare a anxietății sau depresiei. De altfel, o analiză pe 13 studii arată faptul că pacienții care au încercat tratamente de natură psihologică au prezentat îmbunătățiri foarte importante în ceea ce privește simptomele digestive,  comparativ cu pacienții care au primit doar tratament medical convențional.

Vă întrebați dacă simptomele voastre intestinale, cum ar fi arsurile în piept, crampele abdominale sau scaunul moale, au legătură cu stresul? Iată o listă de simptome comune pe care este bine să le urmăriți cu atenție și să le discutați cu un specialist în vederea luării unor măsuri menite a îmbunătății starea voastră de sănătate.

Simptome fizice:

  • Tensiune musculară, în special în zona gâtului și a umerilor
  • Dureri de cap
  • Probleme de somn
  • Tremur
  • Pierderea interesului pentru sex
  • Pierderea sau acumulare de kilograme
  • Stare de neliniște

Simptome comportamentale:

  • Amânarea luarii deciziilor, chiar și a celor uzuale
  • Scrâșnirea dinților ziua sau noaptea
  • Dificultate în îndeplinirea sarcinilor de muncă
  • Schimbări în ceea ce privește cantitatea de alcool sau de mâncare consumate
  • Apucatul de fumat sau mărirea numărului de țigări fumate intr-o zi
  • O dorință crescută de a fi în compania celorlalți sau, dimpotrivă, de a fi singur
  • Vorbitul frecvent despre situațiile stresante existente sau imaginate

Simptome emoționale:

  • Izbucnitul în plâns din senin, cu sau fără motiv real
  • Stare covârșitoare de tensiune sau plăcere
  • Dificultăți de a te relaxa
  • Nervozitate continuă
  • Temperament coleric alternant cu melancolic
  • Depresie fără cauză reală
  • Dificultăți de concentrare
  • Dificultăți de memorie
  • Pierderea simțului umorului
  • Dificultăți in luarea deciziilor.

Despre legătura dintre sistemul digestiv și creier se pot spune extrem de multe lucruri interesante și folositoare tuturor celor interesați de un stil de viață sănătos. Astfel, simptome care sunt, la prima vedere, pur fiziologice, aparținând aparent sistemului digestiv, își pot găsi un corespondent în probleme care țin de activitatea creierului și, pe de altă parte, simptome pur psihologice sau neurologice pot avea drept cauză disfuncționalități ale tractului gastrointestinal sau probleme de alimentație.

Mai exact, studiile au constatat că anumite deficiențe nutriționale, alimente inflamatorii sau dereglări la nivelul florei intestinale pot cauza depresie, anxietate, precum și alte afecțiuni psiho-emoționale. Evident că, în articolele viitoare, voi aborda în amănunt aceste aspecte mai puțin cunoscute, dar atât de importante pentru foarte mulți dintre noi.

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


indice-glicemic.jpg

Măsurarea efectelor carbohidraților în organism poate ajuta la gestionarea nivelului glucozei din sânge. Indicele glicemic este o valoare atribuită alimentelor în funcție de cât de lent sau cât de rapid determină creșteri ale nivelului glicemiei in sânge după ce sunt ingerate. Cunoscut și sub denumirea de “zahărul din sânge”, nivelul glicemiei peste valori normale este toxic și poate provoca afecțiuni grave: orbire, insuficiență renală sau creștea riscului de boli cardiovasculare.


plaja-copii-1.jpg

Pentru că Evaluarea Națională ne-a ținut acasă, lângă teste și lecturi, abia în acest weekend am ajuns prima dată în acest sezon la Mare. N-am pierdut nimic.

Am ajuns, așa cum ne este obiceiul, destul de devreme pe plajă. Ne-am instalat sub umbrelă, ne-am cremuit până nu a mai rămas niciun centimetru de piele fără FPS 30 sau 50, în funcție de vârstă, pigment, locul expunerii, ce să zic, o întreagă teorie.


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

PARTENERI

restocracy