Ce este esențial să știi despre grăsimi (lipide)

grasimi-1-1280x845.jpeg

Lipidele reprezintă al treilea macronutrient. Numite și grăsimi, acestea sunt insolubile în apa și furnizează gustul, aroma și textura alimentelor, oferindu-ne uneori senzația de sațietate. Lipidele au un rol esențial în structura întregului organism, în transmiterea nervoasa și în procesul de absorbție al nutrienților. De menționat, încă de la început, că cel mai important organ, creierul, are în alcătuirea sa 60% lipide.

Lipidele se afla în organism sub forma de trigliceride (95%) și fosfolipide. Vom discuta în special despre trigliceride. Acestea sunt alcătuite din acizi grași legați de o molecula de glicerol. În funcție de structura acizilor grași, lipidele se împart în trei categorii:

  • nesaturate — în formă lichidă la temperatura camerei;
  • saturate — în formă solidă la temperatura camerei;
  • trans/hidrogenate — obținute în laborator.

Primele doua tipuri sunt sănătoase și benefice pentru organism. Cel de-al treilea tip, grăsimile hidrogenate nu se găsesc în mod natural în alimente, ele sunt produse industriale și consumul lor nu aduce beneficii organismului.

Componentele lipidelor

Lipidele sunt alcătuite din acizi grași și glicerol. Acizii grași sunt la rândul lor formați din lanțuri de atomi de carbon la care se adaugă hidrogen și oxigen. Trigliceridele sunt molecule de glicerol de care se prind 3 lanțuri de acizi grași (95% din grăsimile aflate în organism se găsesc sub forma de trigliceride).

Lanțurile de acizi grași pot fi:

  • Mononesaturate
  • Polinesaturate
  • Saturate

Există grăsimi esențiale, pe care organismul nu le poate sintetiza, acizii grași polinesaturați Omega 3 și Omega 6 care trebuie obținuți din alimentație.

Lanțurile mononesaturate sunt în stare lichidă la temperatura camerei și se găsesc în: avocado, măsline și ulei de măsline, alune, nuci și semințe.

Rolul grăsimilor mononesaturate:

  • Scade concentrația de colesterol rău (LDL)
  • Reglează tensiunea arterială
  • Au proprietăți antiinflamatorii
  • Aceste uleiuri sunt recomandate să fie consumate crude (fără proces termic), de exemplu în salate și dressing-uri.

Lanțurile polinesaturate conțin cei doi acizi grași esențiali: omega 3 și omega 6.

Surse de grăsimi polinesaturate:

  • Vegetale: ulei de floarea soarelui, de porumb, de soia, de in, nuci
  • Animale: ouă, pește oceanic și fructe de mare

Nici aceste uleiuri nu trebuie gătite.

Beneficiile consumării de acizi grași polinesaturați:

  • Dezvoltarea creierului
  • Menținerea sănătății țesuturilor și a pielii
  • Formarea hormonilor
  • Absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
  • Protecția organelor interne

Grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei, oferă nutrienți necesari organismului, dar consumul lor exagerat poate determina apariția problemelor de sănătate.

Exemple: untul, untul de cocos, ciocolata, brânza grasă

Rolurile grăsimilor saturate:

  • Intră în structura membranelor celulare
  • Intră în componența acizilor grași esențiali
  • Au proprietăți antivirale, antimicotice, antiparazitare
  • Au proprietăți antiinflamatorii

Grăsimile trans nu se găsesc în natură, sunt create industrial prin combinarea unei grăsimi nesaturate cu molecule de hidrogen. Se folosesc la scară industrială, în prepararea alimentelor fast food, semipreparatelor ambalate, foietaje și gogoși, chipsuri, cereale etc.

Efectele consumului exagerat de grăsimi trans:

  • Nașterea copiilor cu greutate sub medie
  • Creșterea bruscă a glicemiei
  • Creșterea colesterolului rău (LDL)
  • Scăderea densității nutrienților
  • Scăderea acuității vizuale
  • Scăderea nivelului de omega 3 în creier
  • Scăderea colesterolului bun (HDL)

Recomandări de grăsimi sănătoase pentru consum: măsline și ulei de măsline, avocado, unturi din nuci și semințe, peste oceanic.

De reținut că alimentele bogate în lipide:

– au cea mai mare densitate energetică (furnizează cea mai mare cantitate de energie pe cel mai mic volum de aliment consumat);
– sunt cele mai apetisante, mai ales cele asociate cu glucide (ex. înghețată, ciocolata, produsele de patiserie), având o componentă afectivă importantă;
– ameliorează mai puțin senzația de foame decât în cazul consumului de alimente bogate în proteine;
– excesul de lipide este stocat, ele neavând capacitatea de a-și stimula propria oxidare, ceea ce duce la obezitate. O dietă echilibrată nu trebuie să conțină mai mult de 25-30% lipide zilnic.

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy