Gusturile din copilărie sunt cărămizile alegerilor din viața adultă

pexels-kampus-production-6481579-1280x853.jpg

Gusturile copiilor sunt rezultatul educației alimentare din primii ani de viață iar eforturile de modelare a acestuia sunt esențiale pentru deprinderea unui stil de viață sănătos viitorului adolescent si adult.

Modelarea gustului bebelusului de la laptele matern, care joacă un rol important în transmiterea preferințelor gustative pentru bucătăriile diferitelor culturi, la celelate tipuri si texturi este cale lunga si anevoiaoasa. 

Etapa 1: Primul an

In prima parte a vieții, bebelușul poate aprecia gusturile fructelor și legumelor proaspete. Fiecare bebeluș începe ca vegetarian, deoarece carnea este de obicei ultimul grup alimentar introdus noilor consumatori. Între cinci și nouă luni, bebelușilor li se pot introduce o varietate de fructe și legume, cum ar fi mere. banane, pere, avocado, cartofi dulci, morcovi, dovlecei și piure de cartofi. Urmeaza oul, iaurtul, branzica, cerealele si in final ficatelul si carnea de pui.

Etapa 2 Copilăria mica

În primii trei ani avem oportunitate de a modela gusturile tinere. Copilul nostru învață ce gust ar trebui să aibă fructele și legumele proaspete și acceptă acest lucru ca un comportament normal al familiei. Copiilor le place sa mănânce/guste alimente proaspete în loc de produse ambalate. Este bine să lăsăm la îndemâna copilului bucățele de legume, fructe, biscuiți integrali și apa.

Etapa 3: Anii preșcolari și școlari

Este etapa foarte importantă pentru dezvoltarea și stabilirea gusturilor și obiceiurilor culinare. Ceea ce vede în familie și în gradiniță este reper pentru ceea ce va face mai târziu. 

Este recomandat să avem varietate de legume, să diversificăm oferta din farfurie, copiii vor aprecia conceptul unui prânz stil curcubeu. Este bine să îi luăm cu noi la cumparaturi și daca este posibil să plantăm impreună câteva răsaduri. De asemenea, încurajați copiii să vă ajute în bucătărie. Pot spăla fructe și legume, pot rupe salata verde, pot amesteca și frământa cu mânuțele lor mici aluatul de pâine și își pot servi și mânca propriile creații cu mândrie.

Este perioada când pot învața cum se alcătuiesc sandviciuri sănătoase, când pot încerca peștele pentru uleiurile esențiale și pot începe să citească etichetele produselor. De la aceasta vârstă este bine să știe că nu trebuie să aleagă produse care conțin zahăr adăugat, anumiți îndulcitori artificiali si niciodată grăsimi hidrogenate.

Nu oferim copilul, și nu cumpărăm nici pentru noi, alimente care conțin aditivi artificiali:

-sirop de porumb cu multă fructoză

-uleiuri hidrogenate sau „grăsimi trans”

-orice aditiv de culoare cu un simbol numeric atașat (de exemplu, albastru # 1, galben # 5, roșu # 40). Dacă faceți această schimbare – evitând alimentele care conțin oricare dintre aceste trei ingrediente – veți fi parcurs 90% din drumul corect către un adult cu alegeri alimentare corecte.

Etapa 4: Adolescența

Adolescenții care au experiențele de mai sus, chiar dacă vor mânca la un moment dat junk food, nu vor exagera și nu vor ajunge sa fie supraponderali. Acești copii sunt capabili să facă legătura între a mânca bine și a te simți bine. Salatele, pizza cu legume, burritos și gustările din fructe pot fi variantele fast food sănătoase pentru adolescenții care știu gusturile sănătoase din copilaria mica. Atunci când merg într-un restaurant de tip fast-food, sunt mai predispuși să caute salatele decât mâncărurile grase sau foarte dulci.

Copiii tind să dezvolte preferințe alimentare și obiceiuri alimentare similare mamelor lor. Dacă alimentele hrănitoare sunt un obicei in casa noastră „aceasta este ceea ce mâncăm noi” le consumam în mod constant, si copiii noștri le vor alege și le vor consuma. 

Este o utopie sa credem că nu vor ajunge niciodată să mănânce junk food sau fast food. Ideea este sa aleagă o varianta mai buna, mai rar și mai putțn.

Ca părinți, este esențial să formăm și să modelăm gusturile tinere, nu le controlăm! „Modelarea” înseamnă să oferim copilului nostru oportunități de a face alegeri înțelepte și a-i redirecționa comportamentul în moduri care îl ajută, îl invata să fie responsabil el însuși.

Studiile au arătat că restricționarea rigidă a accesului copiilor la anumite alimente atrage atenția mai mult asupra acelora și crește dorința copiilor de a le consuma. Părinții care încearcă să controleze obiceiurile alimentare ale copiilor ajung să aibă copiii care sunt mai predispuși să mănânce în exces alimente nesănătoase. De asemenea, copiii crescuți în familii cu atitudini extrem de rigide și restrictive față de alimentație tind să aibă un nivel mai ridicat de nemulțumire față de corpul lor la maturitate.

O alta metodă de a modela gusturile copiilor este să verificăm permanent ce ofertă avem in frigider și in cămară. Ce vede copilul atunci când deschide un raft sau o ușă? În funcție de ce găsește acolo consideră că acela este aliment bun pentru consum. Trebuie să ne asigurăm că acestea sunt nutritive și ușor accesibile. Unul dintre motivele pentru care restaurantele fast-food și gustările de tip junk-food sunt atât de populare este că sunt foarte accesibile – fără tăiere, fără gătire, fără vase de spălat etc. Și cu un mare zâmbet pe fața celor care le mănancă…

Nu trebuie sa neglijam sa ne expunem copilul la o varietate de alimente noi. Adesea aud părinți plângându-se: „Copilul meu pur și simplu nu vrea să încerce alimente noi”. Cercetătorii consideră că aversiunea față de alimente noi este firească, fiind un mecanism ancestral de siguranță a organismului în fața pericolelor. Dar este important să insistam. Copiii noștri trebuie să mănânce o varietate de alimente pentru a obține un echilibru corect între vitamine, minerale, carbohidrați, grăsimi și proteine. Este nevoie de marketing creativ pentru a-i determina pe copii să experimenteze gusturi și texturi noi. Iată câteva sfaturi pentru a ne crește izbânda în lupta cu rezistența la alimentele noi:

  • Începeți devreme, perioada dintre 2-3 ani este cea mai bună perioadă
  • Începeți cu cantitati mici (o linguriță, două).
  • Oferiți mâncarea nouă atunci când copilului îi este foame
  • Fiți inventivi, ascundeți o mâncare nouă lângă una preferată
  • Fiți consecvent! Încercați „regula celor zece”. Nu renunțați dupa 4-5 încercări nereușite. Oferiți același aliment într-o prezentare nouă (ex. broccoli poate fi oferit fiert la aburi, pane, piure, cu sau fără dressing, in supa, in paste, pe pizza etc.).
  • Fii exemplu! Dacă vrem să încerce ceva nou copilul nostru, trebuie să mâncăm acel lucru în fața lui, fără să il  oferim, așa întâmplător… 
  • Fiți entuziaști! Atunci când introduceți o mâncare în gură fiți un actor talentat.
  • Fiți calmi la masă. Copiii sunt mai predispuși să încerce alimente noi de bună voie atunci când atmosfera din jurul mesei este fericită și pozitivă.
  • Luați copilul pe post de ajutor de bucatar. Copiii sunt extrem de încântați să mănânce alimentele pe care ei înșiși au ajutat să le pregătească.
  • Invitați alți copii la voi acasa pentru o masă. Când copiii văd și alți copii, în special prietenii lor sau copii mai mari, mâncând o mâncare nouă, sunt mai curioși să o încerce.

Nu vă îngrijorați dacă la început vor fi nemulțumiți de alegerile alimentare sănătoase propuse. Inima, creierul, mușchii, hormonii, oasele, pielea și sistemul lor imunitar vor fi fericite și, când va fi un adolescent sănătos si suplu, sau un adult fără diabet sau boli cardiovasculare, va fi recunoscător părinților care nu au cedat rugăminților pentru dulce și gras.

Articol aparut în Nr. 6/2021 Cărticica practică


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy