Intoleranța la lactoză. Cauze, simptome, soluții

intoleranta-alergie-lapte.jpg

Dezechilibre metabolice, dereglări ale sistemului imunitar, afecțiunile diferitelor organe sau, pe termen lung, chiar apariția unor boli cronice grave, se regăsesc printre principalele riscuri la care sunt supuși cei care suferă de intoleranță la lactoză sau alergie la lapte și nu iau măsuri sau nu își depistează la timp această afecțiune.

Astfel, deși este cunoscut faptul că peste 70% din populația adultă a lumii suferă de intoleranță la lactoză,  iar 1 din 10 copii dezvoltă alergie la laptele de vacă (CMA – Cow’s Milk Allergy), o mică parte dintre parinți sau medici pediatri iau măsurile necesare pentru a depista afecțiunea la timp și a găsi soluții în primii ani de viață.

Este cunoscut faptul ca în România rata de diagnosticare APLV este și mai mică decât în străinătate.

Pentru că în continuare există confuzie în ceea ce privește aceste afecțiuni, foarte important de știut este că ne confruntăm cu 2 situații:

  • alergia la proteina (cazeina) din laptele de vacă, întâlnită cel mai frecvent la sugari – APLV și
  • intoleranța la lactoză (glucoza şi galactoza, sau zahărul din lapte) care presupune un deficit de lactază ce împiedică organismul uman să digere diferite cantități de lactoză.

Deși manifestările clinice ale celor două situații sunt adesea foarte asemănătoare și ușor de confundat, în cazul unui sugar, de exemplu, diagnosticul trebuie să fie foarte precis și stabilit foarte rapid pentru a nu afecta starea generală a acestuia și, implicit, pentru a preveni apariția malnutriției sau a deshidratării.

Intoleranțele alimentare sunt mult mai frecvente decât alergiile, primele fiind datorate imaturității anumitor enzime din lanțul metabolic.

Altfel spus, la om, ca la majoritatea mamiferelor, activitatea enzimei numită lactază este maximă la naștere, rămânând la o cotă ridicată în perioada alăptatului, urmând apoi să intre într-un proces de regresie. În unele cazuri, lactaza se stabilizează la un nivel insuficient pentru digerarea unei cantități mari de lactoza, ceea ce duce la aşa-numita intoleranţă la lapte – de fapt, la lactoză.

În ceea ce privește simptomatologia, în cazul intoleranțelor alimentare cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale, flatulenţa, balonarea, disfuncțiile digestive, regurgitarea şi greaţa, alergiile pot avea manifestări mai complexe, de cele mai multe ori acestea fiind asociate și cu scăderea în greutate, dermatitele endemice și manifestările astmatice.

După remiterea simptomatologiei clinice, se încearcă reluarea alimentației cu formula specială delactozată și se urmărește copilul. Reapariția simptomelor duce automat la schimbarea formulei cu una hipoalergenică.

De asemenea, odată cu apariția simptomatologiei este necesar consultul de specialitate a unui medic pediatru sau gastroenterolog și, desigur, stabilirea diagnosticului în urma unor investigații radioimagistice și de laborator: determinarea nivelului de H2 în aerul expirat la 60-90 minute după ingestia de lactoză, testul de toleranță la lactoză, biopsia de mucoasă intestinală etc.

Formulele speciale pentru sugari (pe bază de aminoacizi sau formulele extensive hidrolizate), laptele și cremele de gătit vegetale (orez, migdale, soia, hamut, quinoa, hrișcă, susan, cocos etc.), biscuiții, cerealele, pâinea și ciocolata fără lactoză sunt unii din cei mai cunoscuți înlocuitori pentru aceste afecțiuni.

O gamă largă de produse adresate celor care suferă de intoleranță la lactoză și alergie la lapte puteți găsi pe site-ul magazinului online AlimenteSpeciale.ro.

Acest articol a fost publicat inițial pe blogul magazinului online AlimenteSpeciale.ro, sub semnătura aceluiași autor.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

PARTENERI

restocracy