Leptina. Ce este și cum ne afectează acest hormon apetitul?

Leptina-hormonul-infometarii.jpeg

A fost numit „hormonul obezității” sau „hormonul grăsimii” dar și „hormonul înfometării”.  În 1944, când oamenii de știință au descoperit leptina, a apărut o mare emoție legată de potențialul său în tratamentul obezității. Chiar și astăzi, internetul este plin cu site-uri care vând suplimente de leptină. 

Ce este leptina? Cum afectează acest hormon greutatea și apetitul, dar și alte aspecte ale sănătății.  

Ce este leptina?

“Leptina nu este hormonul nostru de obezitate. Leptina este hormonul nostru de înfometare”, spune Robert H. Lustig, MD, profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Francisco și membru al grupului de activitate pentru obezitatea – Endocrine Society.

Leptina este o proteină sintetizată în celulele grase (adipocite), circulă prin fluxul sanguin și ajunge la creier. „Leptina este modul prin care celulele grase îi spun creierului că termostatul nostru de energie este setat corect”. Îi transmit acestuia dacă avem suficientă energie stocată în celulele grase pentru a ne angaja în procese metabolice normale”. 

Se pare că pentru fiecare persoană este pre-stabilit genetic un prag al nivelului normal de leptină. Atunci când nivelul în sânge depășește acest prag, creierul simte că avem suficiență energie, ceea ce înseamnă că o putem consuma la o rată normală. Mâncând la ore obișnuite o cantitate normală de alimente, putem face exerciții fizice într-un ritm normal și putem desfășura procese metabolice specifice anumitor perioade cum ar fi pubertatea, adolescența sau sarcina.

Dar, când oamenii ţin diete restrictive și mănâncă mai puțin, celulele lor grase pierd din compoziție iar cantitatea de leptină produsă de acestea începe să scadă. Când ne înfometăm, am scăzut aportul de energie și evident începem să slăbim. Acum, nivelul nostru de leptină este sub pragul personal setat genetic. Atunci creierul simte înfometarea.

Și își spune:„ Hei, nu am energia cu care mă obișnuisem. Acum sunt într-o stare de înfometare”. Urmează să intre în stare de alertă. Astfel, încep mai multe procese în organism cu scopul de a modifica nivelul de leptină la valori normale. Un mecanism este cel de stimularea a nervului vag care face legatura dintre creier și abdomen, nervul responsabil de stocarea energiei. Acum nervul vag este activat, astfel încât să ne provoace senzația de foame. Fiecare lucru pe care îl face nervul vag este conceput pentru a ne face să preluăm un plus de energie și să îl stocăm în depozitul de grăsime. De ce? Pentru a genera mai multă leptină, astfel încât leptina să-și restabilească pragul personal presetat.

Cum afectează leptina greutatea?

Intrebarea este: dacă acest hormon funcționează ca un termostat – un adipostat – de ce continuăm să creștem în greutate?

Problema este că persoanele supraponderale au cantități mari de leptină, mai mult decât suficiente, dar creierul lor nu primește semnalul important pentru încetarea cererii de consum (foame permanentă).

De ce creierul nu intelege? Acest fenomen se numește “rezistență la leptină”. Rezistența la leptină este similară cu rezistența la insulină în cazul diabetului zaharat de tip 2, în care pancreasul produce cantități mari de insulină, dar organismul nu răspunde corect la aceasta.

Nivelurile de leptină pot continua să crească pe măsură ce oamenii se îngrașă. 

În rezistența la leptină, nivelul acesteia este ridicat, ceea ce înseamnă că ești gras, dar creierul tău nu înţelege așa situația. Cu alte cuvinte, creierul tău continua să fie înfometat, în timp ce corpul tău este obez.

Deci, obezitatea este înfometarea creierului. 🙁 

Leptina face parte atât din sistemul foamei cât și al sațietății. Când nivelul nostru de leptină este scăzut, mâncarea ni se pare sățioasă, gustoasă și satisfăcătoare.

Când nivelul de leptină este ridicat, se presupune că aceasta ar trebui să stingă sistemul de foame, astfel încât să nu mai avem nevoie să mâncam mult, iar mâncarea să nu mai pară la fel de bună, să nu ne mai fie poftă. 

Dar, la persoanele rezistente la leptină, sistemul de sațietate (recompensă) nu funcționează corect. El nu reușește să îl facă pe acestea să înceteze să mănânce necontrolat chiar dacă nivelul de leptină este crescut. Leptina este secretată de către celulele grase, în încercarea de a-i transmite creierului: „Hei, nu am nevoie să mănânc atât de mult”, dar creierul nu poate interpreta astfel mesajul. Aceste persoane se simt permanent înfometate și senzația de sațietate nu se atinge. Astfel, ele mănâncă mai mult și mai mult intrănd intr-un cerc vicios. Este dovedit științific, dacă creierul nostru nu poate sesiza corect nivelul de leptină atunci vom ajunge obezi.

Leptina poate funcționa ca tratament pentru obezitate?

Potrivit lui Atkinson, experimentele pe șoareci desfășurate la începutul anilor ’70 au indicat „un fel de hormon care a afectat aportul alimentar și grăsimea corporală, dar oamenii de știință nu știau ce este aceea substanță”. Când cercetătorii au descoperit în cele din urmă leptina, în 1994, aceasta a ajutat să pună pe hartă obezitatea ca având unele baze fiziologice, în loc să fie doar o lozincă simplă: „oamenii grași nu-și pot ține gura închisă ”, spune Atkinson. 

Mulți oameni de știință au considerat leptina ca fiind un posibil tratament pentru obezitate; ei credeau că dacă oamenii aveau deficit de leptină, oferindu-le un supliment cu acest hormon le-ar ridica nivelul acesteia în sânge, ceea ce ar semnala creierului să înceteze supraalimentarea. „Dar când au început să le administreze unor persoane obeze au observat că nu a funcționat chiar atât de bine”, spune Atkinson.

Cum rămâne cu suplimentele de leptină vândute pe Internet?

Deoarece leptina este o proteină digerabilă care nu intră ca atare în fluxul sanguin, nu poate fi luată sub formă de supliment. Dacă ar trebui să o luăm sub formă de pastile, este exact ca și cum am mânca carne de pui sau de vită. Fiind o proteină, corpul nostru ar digera-o, deci nu o vom putea absorbi dintr-o pastilă. 

În concluzie „suplimentele de leptină” vândute pe internet nu conțin de fapt leptină, ci doar îi poartă numele, lucru care poate fi înșelător. În schimb, aceste suplimente conțin ingrediente menite să contribuie la îmbunătățirea funcționării leptinei sau a senzației de sațietate.

Nu au fost descoperite gloanțe magice”, susțin specialiștii „însă ar trebui să continuăm să explorăm.”

Mai degrabă, decât să consume suplimente care nu și-au dovedit pe deplin eficiența, persoanele supraponderale ar trebui să urmeze alte opțiuni pentru a ajuta funcționarea leptinei, spun specialiștii. Dr. Lustig sfătuiește persoanele obeze să reducă rezistența la insulină (hormonul care controlează zahărul din sânge in cazul diabetului tip2) și să scadă nivelurile ridicate de trigliceride (o lipidă din sânge).

„Rezistența la insulină generează rezistență la leptină. Sfatul practic este: scădeți nivelul de insulină!  spune Lustig. „Cum scădeți nivelul insulinei? Cel mai bun mod este să aveți o dietă prin care să nu-l lăsați să crească. Consumul de zahăr face ca secreția de insulina să crească. Dacă am reduce zahărul, rezistența noastră la insulină s-ar îmbunătăți și asta ar ajuta la pierderea în greutate.”

De asemenea, scăderea nivelului ridicat de trigliceride ajută, spune Lustig. Prea multe trigliceride interferează cu călătoria leptinei prin sânge spre creier printr-un transportor de leptină care nu permite hormonului să ajungă la destinație. „Când sunteți rezistenți la insulină, aveți niveluri ridicate de trigliceride. Acesta este una din situațiile specifice afecțiunii”, spune Lustig. Trigliceridele par să blocheze transportul leptinei la creier. Deci, pentru a face ca leptina să funcționeze, trebuie să reducem nivelul trigliceridelor.  

Leptina influențează alte organe ale corpului?

Leptina pare să aibă multe funcții pe care oamenii de știință încă le explorează. 

Hormonul joacă un rol important în sănătatea inimii și a oaselor. Știm că leptina este foarte importantă în menținerea sistemului imunitar optim și că inflamația cronică apare în urma semnalizării inadecvate a leptinei, iar aceasta este o cauză a apariției bolilor cardiovasculare.

Știm, de asemenea, că leptina are efecte directe asupra oaselor influențând creșterea lor armonioasă și densitatea mineralelor din oase, așa că atunci când leptina funcționează corect, oasele noastre sunt mai sănătoase și acumulează mai mult calciu.

Oamenii de știință au găsit, de asemenea, unele asociații între leptină și anumite tipuri de cancer. De exemplu, unele cercetări recente sugerează că leptina poate favoriza creșterea melanomului, un tip de cancer de piele.

Potrivit lui Atkinson, leptina poate afecta chiar fertilitatea femeilor. „Dacă creierul unei femei nu simte leptina, acea persoană nu va fi fertilă. Acest lucru are logică dacă e să ne gândim traiul strămoților noștri din peșteră, când nu exista hrană suficientă pentru toți membrii familiei. Dacă femeile nu aveau suficientă grăsime pentru a supraviețui unei sarcini, atunci mai bine nu rămâneau gravide.  Din acest motiv, unii au crezut că leptina se hrănește pe baza hipotalamusului pentru a menține hormonii reproductivi în bună funcționare.“

https://www.webmd.com/diet/obesity/features/the-facts-on-leptin-faq#1


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy