pexels-kampus-production-6481579-1280x853.jpg

Gusturile copiilor sunt rezultatul educației alimentare din primii ani de viață iar eforturile de modelare a acestuia sunt esențiale pentru deprinderea unui stil de viață sănătos viitorului adolescent si adult.

Modelarea gustului bebelusului de la laptele matern, care joacă un rol important în transmiterea preferințelor gustative pentru bucătăriile diferitelor culturi, la celelate tipuri si texturi este cale lunga si anevoiaoasa. 

Etapa 1: Primul an

In prima parte a vieții, bebelușul poate aprecia gusturile fructelor și legumelor proaspete. Fiecare bebeluș începe ca vegetarian, deoarece carnea este de obicei ultimul grup alimentar introdus noilor consumatori. Între cinci și nouă luni, bebelușilor li se pot introduce o varietate de fructe și legume, cum ar fi mere. banane, pere, avocado, cartofi dulci, morcovi, dovlecei și piure de cartofi. Urmeaza oul, iaurtul, branzica, cerealele si in final ficatelul si carnea de pui.


pexels-andres-ayrton-6551415-1280x853.jpg

Un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație echilibrată, o activitate fizică adecvată, somn odihnitor, stres ținut sub control și o viață socială satisfăcătoare.

Alimentația echilibrată presupune sa mâncam in fiecare zi, în proporții corecte, toți macronutrienții (proteine, carbohidrați si lipide), micronutrienți (vitamine, minerale) și evident să ne hidratăm corect.

Orice dietă care presupune excluderea uneia sau mai multor grupe alimentare nu are cum să fie benefică pentru organism. Privarea de calorii, datorate listei lungi de alimente interzise, creează deficite, în special de proteine (respectiv aminoacizi esențiali), electroliți,  micronutrienți (vitamine, minerale) și atunci apar poftele (controlate hormonal) care sunt aproape imposibil de stăpânit.

Din păcate, înfometarea și/sau restricțiile de tot felul sunt promovate ca fiind soluția optimă pentru slăbit. Nimic mai greșit! În ultimii ani se vorbește din ce in ce mai mult despre nutriție, diete hipocalorice, programe personalizate, combinații de alimente, etc dar nebazate pe știință, este foarte mult folclor. 

Nicio dietă nu este perfectă, dovadă numărul infinit care circulă pe internet. Prin definiție, o dietă reprezintă ‘un regim alimentar care elimină sau limitează consumul unor alimente sau băuturi în scop profilactic sau terapeutic’ și este limitată în timp. Cu cât a fost mai drastică cu atât organismul se va răzbuna imediat ce aceasta încetează. Faptul că vom vedea câteva kilograme mai puține dimineața pe cântar nu înseamnă neapărat că am slăbit din depozitul de grăsime. Poate fi vorba de deshidratare sau, și mai rău, de micșorarea masei musculare, în timp ce țesutul adipos  rămâne intact, ba chiar crește în dimensiuni în aceasta perioadă. 

Organismul uman este foarte inteligent alcătuit și are nenumărate mecanisme complexe cu ajutorul cărora își desfășoară perfect activitatea până când intervine o dereglare. Orice micșorare bruscă a aportului alimentar atrage după sine scăderea metabolismului bazal și conservarea rezervelor de grăsime. 

Un consilier în nutriție ar trebui să informeze despre riscurile nenumărate la care se supun persoanele care țin diete peste diete: metabolismul se va deregla, vom pierde controlul asupra poftelor, leptina (hormonul sațietății) se va secreta din ce în ce mai greu și, în final, ne vom îngrăsa din ce în ce mai mult chiar dacă mâncăm din ce în ce mai puțin.

Rezultatul, în cel mai fericit caz, este revenirea la greutatea inițială, dar sunt și situații în care se depășește numărul de kilograme de la care a început dieta, așa numitul efect yo-yo. Asta se traduce în creșterea țesutului adipos, apariția ficatului gras, rezistența la insulină urmată de instalarea diabetului zaharat de tip 2. 

Mâncatul dezordonat, adesea emoțional, lipsa somnului de calitate, a hidratării eficiente și stresul excesiv urmat de diete care mai de care mai ‘senzaționale’ bazate pe restricții drastice de mâncare, atrag inevitabil apariția bolilor cardiovasculare, bolilor inflamatorii, creșterea colesterolului LDL, apariția bolilor articulare și multe altele derivate. 

Și atunci o să spuneți: care este soluția? Nu vom mai slăbi niciodată?

Soluția cea mai buna este să ne analizam obiectiv stilul actual de viață: ce program de lucru avem, câtă activitate fizică putem real să desfășurăm zilnic, cât de stresați suntem, când avem timp să mâncăm, ce ne place să mâncăm și în ce cantități, câte ore dormim. De mare ajutor este un Jurnal alimentar zilnic, corect completat (ore, cantități, alimente). 

Analizăm toate datele și decideți că este nevoie de o schimbare. Să faci aceleași lucruri și să te aștepți la rezultate diferite… nu este chiar un lucru înțelept.

Este nevoie de schimbarea obiceiurilor!

Dacă nu schimbăm obiceiurile care ne-au adus la acest număr de kilograme nu avem cum să devenim slabi peste noapte. Schimbarea trebuie să vină din stilul de viață: care este motivația de a schimba ceva, la ce sunt dispus să renunț din stilul meu actual, cât timp sunt dispus să încerc, cu cine mă sfătuiesc și de cine ascult și așa mai departe.

Trebuie să învățăm să ne cunoaștem corpul, nevoile lui, cum funcționează, să-i ascultăm mesajele legate de foame, sete, sațietate, oboseală etc. 

Decizia poate fi ușor de luat, primele săptămâni putem fi motivați suficient să continuăm dar, când intervin schimbări (apar diveși factori disturbatori: evenimente festive, concedii, invitațiile unor prieteni insistenți) și motivația scade, este absolut necesară susținere și consilierea din partea unor persoane avizate.

Planificare meselor și gustărilor, folosirea listele de cumpărături, a jurnalului alimentar completat zilnic, organizarea frigiderului cu alimente sănătoase sunt câteva lucruri simple dar foarte utile în demersul nostru de a slăbi și de a ne menține sănătoși.

Chiar dacă scăderile în greutate nu se realizează atât de repede pe cât ne-am dori nu trebuie să renunțăm să mâncăm din ce în ce mai corect. Obiectivul nostru este să fim sănătoși și să ne simțim bine cât mai mulți ani, nu să fim slabi cu orice preț vreme de câteva luni și apoi să ne chinuim cu recuperarea sănătății ani în șir.

Articol apărut in Nr. 3/2021 Cărticica practică


carbohidrati-3-1280x853.jpeg

De ceva vreme mă gândesc să încep o serie de articole și video-uri dedicate celor 3 macronutrienți: carbohidrații (glucidele), grăsimile (lipidele) și proteinele. Consider că este foarte important ca fiecare dintre noi să fim bine informați și pe deplin conștienți atunci când facem alegeri alimentare pentru noi înșine și pentru cei dragi nouă. Cu precădere, în contextul actual, o alimentație conștientă, bine fundamentată științific, este vitală pentru un sistem imunitar puternic și, în general, pentru un organism robust și sănătos. Astăzi, vom vorbi despre carbohidrați, urmând ca în curând să abordăm și subiectul proteinelor și grăsimilor. De asemenea, în perioada următoare veți avea la dispoziție și video-uri realizate pe aceste teme. Acestea vor putea fi văzute pe pagina mea de Facebook sau pe canalul de Youtube pe care l-am creat în urmă cu puțin timp.


carbohidrati-1.jpg

O foarte lungă perioadă de timp s-a crezut că singurul combustibil de care are nevoie organismul nostru, inclusiv celula cerebrală, este glucoză, substanță ce este metabolizată din carbohidrații pe care ni-i procurăm din alimentație. Și de ce nu s-ar fi crezut astfel despre carbohidrați, din moment ce se știa că proteinele nu pot reprezenta o sursă directă de energie, în timp ce grăsimile erau considerate vinovate atât pentru acumularea de kilograme în plus, cât și pentru apariția unor afecțiuni extrem de grave, în frunte cu cele cardiovasculare?


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy