pexels-jenna-hamra-1305063-1280x853.jpg

Excesul de estrogen se pare că este factorul cel mai comun pentru care femeile ajung să nu se mai simtă bine în corpul lor: se simt mereu melancolice, greoaie, cu schimbări bruște de dispoziție și fără niciun pic de libido. 

La femei, excesul de estrogen reprezintă unul dintre cele mai comune dezechilibre hormonale care le afectează. Aceștia sunt sintetizaţi în principal la nivelul ovarelor şi la nivelul placentei în timpul sarcinii. Ficatul, sânii şi glandele suprarenale pot contribui la sintentizarea acestui hormon, dar în cantităţi  mici.

Nivelul de estrogen secretat de organism depinde în principal de alţi doi hormoni:  LH ((hormonul luteizant ) şi FSH (hormon de stimulare foliculară) de la nivelul hipotalamusului.  Nivelul sanguin al hormonilor gonadotropi este controlat de hormonii sexuali (estrogen, progesteron, testosteron etc.) prin feedback negativ către hipotalamus. Acesta este motivul pentru care stresul mental duce la apariţia unui dezechilibru hormonal  în organism.

Femeile, atunci când ating perioada menopauzei, sunt predispuse la fluctuatii ale estrogenului. Un nivel scăzut al estrogenului poate cauza oboseală, osteoporoză şi chiar depresie. Nivelul crescut al acestui hormon, pe de altă parte,  poate cauza crampe şi insomnii.  Pentru a combate această fluctuaţie, medicii prescriu uneori non-steroizi, care ajută la menţinerea unui nivel optim de estrogen în corp, dar aceştia pot avea efecte secundare grave.  De aceea, este de preferat estrogenul natural din alimente.

Grăsimile sunt unul din elementele esențiale pentru echilibrul hormonal. Mult timp s-a vehiculat ideea că fără grăsimi e mai bine, in timp ce colesterolul si grăsimile saturate sunt nocive. Insă, grăsimea sănătoasa este o materie prima, absolut necesară pentru a produce si mentine o functie hormonală corespunzatoare. Corpul nostru are nevoie de anumite grăsimi pentru a crea celulele si a stabiliza hormonii. Acest lucru este deosebit de important pentru sistemul reproducător feminin.

Grasimi saturate:

Avem nevoie in mod deosebit de acizi grasi Omega-3 si Omega-6, pe care ii regasim in pestele gras (somon, sardine), uleiul de cocos, uleiul de masline, avocado, dar si in semințele de in (contin si fitoestrogen), fructele de mare.

Iaurtul este bogat in probiotice, care ajuta la inmulțirea bacteriilor prietenoase (benefice) din flora intestinului gros. De asemenea, iaurtul este bogat in vitamina D, care are rolul de a regla hormonal organismul si de a preveni, totodată, imbatranirea prematură.

Legumele luptă împotriva radicalilor liberi, hrănesc organismul cu nutrienți de preț si reglează nivelul hormonilor. Se recomandă consum constant de  spanac, salata, varza,  kale, dovlecel, coriandrul, broccoli, sparanghel.

Extractele și ceaiurile din plante medicinale de exemplu salvie, rădăcină de ginseng, romaniță, tei, rădăcina de lemn dulce sunt recunoscute pentru efectele lor în perioadele de furtuni hormonale.

Condimentele de ex usturoiul, scorțisoara, ghimbirul, piperul cayenne, turmericul si alte ajuta la stabilizarea hormonală a organismului.

Chiar dacă ne simțim balonate, supraponderale și ne dorim din tot sufletul sa slăbim, consumul de proteine (atât vegetale cat și animale) este obligatoriu. Mai mult ca oricând trebuie să avem grijă de masa musculară și mai mult decât atât proteinele joacă si ele un rol important în menținerea unui echilibru hormonal. Alimentele bogate în proteine benefice în asemenea situații sunt: fasolea, mazărea, quinoa, lintea, năutul, ouăle, carnea albă slaba si nucile.

Alimente bogate în fito-estrogeni

Seminţele de in nu numai că sunt foarte bogate în estrogen, dar conţin şi o cantitate mare de acizi graşi esenţiali. Fitoestrogenul (hormoni vegetali ce imită estrogenul şi semnalizează corpului că nu mai e nevoie să producă estrogen suplimentar) conţinut de aceste seminţe este denumit lingan. Pentru a beneficia de toate calităţile lor, seminţele de in se pot măcina şi adăuga în salate sau cereale. 

Soia – boabe, tofu (făcut din soia fermentată), iaurt, lapte (laptele de soia conține flavonoide).

Seminţele de susan conţin fitoestrogeni denumiţi  lignani. Seminţele pot fi presărate în salate sau supe sau pot fi folosite în produse de panificaţie. 

Cerealele integrale, cum sunt ovăzul, secara sau grâul, sunt surse bogate de fitoestrogeni lignani. Cantitatea de estrogen depinde de concentraţia de cereale pe care consumam zilnic (inclusiv din pâine)..

Humusul este o pastă obținută din boabe de năut și susan şi conţine proteine, mangan, acid folic, fibre, fier şi zinc. Saponinele din năut previn cancerul de sân şi osteoporoza, diminuează simptomele menopauzei şi stimulează producţia de estrogen.

Usturoiul face parte din familia cepei şi este o sursă foarte bună de isoflavonoide. Dincolo de beneficiile sale multiple pentru sănătate, acesta este bogat  în fito estrogen. 

Fructele uscate sau confiate de tipul caise confiate,  prune  uscate şi curmale sunt sursă mai bună de fitoestrogeni  decât cele crude. 

O dietă bogată în alimentele enumerate, alături de fructe şi legume proaspete, poate asigura femeilor o tranziţie mai uşoară spre menopauză.

Nu este de neglijat durata și calitatea somnului.  In timpul somnului ne reglam hormonal asa ca este foarte important sa dormim suficient. O noapte nedormita, din diverse motive, poate crea dezechilibre hormonale iar revenirea la parametri fizici și psihici obișnuiți sa dureze mai multe zile.

Exercitiile fizice au si ele un rol important in mentinerea unui echilibru hormonal. De reținut ca ne referim la exerciții fizice relaxante, eventual efectuate în aer liber, în compania persoanelor dragi (mers, yoga, mers  ușor pe bicileta, înot). Exercitiile foarte solicitante, facute cand si cand, nu fac altceva decat sa ne inrautateasca situația. Exercitiile cardio nu sunt deloc indicate.

Îmbrățișările. Studiile au arătat că 8 îmbrățișări pe zi neajută să nemenținem echilibrul hormonal. Explicația este simplă: când ești îmbrățisat sau îmbrățișezi, corpul tău produce oxitocina, principalul rival al hormonului de stres. Este probabil cea mai ușoară și eficientă tehnică.

De evitat:

Alimentele care trebuie evitate daca vrei sa previi dezechilibrele sunt: cele cu un indice glicemic ridicat (painea alba, sucurile carbogazoase și chiar și cele din fructe fructe) deoarece cresc brusc nivelul insulinei, ceea ce schimba modul in care organismul metabolizeaza estrogenul, consumul crescut de soia modificata genetic pentru ca are un continut bogat de fitoestrogeni, pe care organismul ii confunda cu estrogenul, aparand astfel dezechilibrele hormonale, dar si cofeina, zaharul rafinat ori bauturile alcoolice.

Exista si alte lucruri pe care le poti face pentru a preveni dezechilibrele hormonale. Evita substantele chimice daunatoare precum pesticidele, toxinele din produsele de curatenie ori din materialele sintetice pe care le porti.

Renunta, de asemenea, sa gatesti in tigai antiaderente, pe care le poti inlocui cu recipiente din sticla.

Si produsele cosmetice folosite iti pot afecta hormonii asa ca ar trebui sa fii mai atenta atunci cand cumperi un deodorant sau o lotiune de corp. Citeste eticheta cu atentie si alege variantele cat mai naturale.

Articol apărut in Nr.2/2021 Cărticica practică


belly-3186730_1920-1280x855.jpg

Sindromul premenstrual (PMS) este o problemă medicală care afectează femeile de vârstă fertilă și este asociat cu o serie de simptome fizice și psihologice care se produc înainte de perioada menstruatiei. Tulburarea disforica premenstruala (TDPM) este o formă severă de PMS.

Ce este Sindromul Pre-Menstrual?

Statisticile arată ca o femeie din 3 suferă de sindrom premenstrual, iar una din 20 de femei suferă atât de sever încât ritmul cotidian îi este serios afectat. Simptomele apar de obicei cu o săptămână sau două înainte de începerea menstruației, iar printre ele se numara balonare, dureri de sani, schimbari emotionale, crampe, oboseala, anxietate, insomnie, iritabilitate, depresie, lipsa capacitatii de concentrare, dureri de cap, slabiciune, apetit crescut, nevoia de a manca alimente dulce.


Leptina-hormonul-infometarii.jpeg

A fost numit „hormonul obezității” sau „hormonul grăsimii” dar și „hormonul înfometării”.  În 1944, când oamenii de știință au descoperit leptina, a apărut o mare emoție legată de potențialul său în tratamentul obezității. Chiar și astăzi, internetul este plin cu site-uri care vând suplimente de leptină. 

Ce este leptina? Cum afectează acest hormon greutatea și apetitul, dar și alte aspecte ale sănătății.  

Ce este leptina?

“Leptina nu este hormonul nostru de obezitate. Leptina este hormonul nostru de înfometare”, spune Robert H. Lustig, MD, profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Francisco și membru al grupului de activitate pentru obezitatea – Endocrine Society.


hormoni-fericire.jpg

Fericirea, în înțelesul ei larg, pe care îl dăm conceptului cei mai mulți dintre noi, este în strânsă legătură de cauzalitate cu anumite aspecte funcționale ale creierului și, mai concret, cu 4 hormoni produși de acesta: serotonina, endorfinele, dopamina și oxitocina. Dar ce anume influențează această activitate a creierului și, implicit, starea noastră de bine? Avem la dispoziție modalități prin care o putem stimula și optimiza?


hormoni-feminini.jpg

Hormonii  sunt mesageri chimici  produși de corp în scopul de a determina metabolismul celulelor,  dezvoltarea sexuală și adaptarea organismul la nevoile existente. Hormonii sunt secretați de diferite glande endocrine sau mixte, printre care tiroida, glandele suprarenale, hipofiza, ovare, testicule și pancreasul. Întregul sistem endocrin (hormonal) funcționează împreună pentru a controla nivelul hormonilor care circulă în organism și orice dezechilibru al acestuia poate provoca probleme majore de sănătate.


estrogen.jpg

Estrogenii sunt un grup de hormoni sexuali care promovează dezvoltarea și menținerea caracteristicilor feminine în corpul uman. Cu toate acestea, estrogenul, care este deseori numit “hormonul sexual feminin”, este prezent atât în corpul femeilor, cât și al bărbaților, ceea ce diferă fiind ponderea în care se găsește. Deși frecvent se folosește termenul “estrogen”, ceea ce ar sugera existența unui singur astfel de hormon, în realitate termenul se referă la o familie de hormoni steroizi care sunt sintetizați în diferite organe. Estradiolul (cunoscut și ca E2) este cel mai puternic dintre estrogeni, fiind produs, la femei, de către ovare. Estriolul (cunoscut și ca E3) este produs cu precădere în timpul sarcinii. Estronul (cunoscut și ca E1) este estrogenul dominant la menopauză. De obicei, când se folosește termenul “estrogen”, hormonul la care se face referire este estradiol, care este de 10 ori mai puternic decât estronul și estriolul.


hormoni.jpg

Hormonii – cum ar fi estrogenul, testosteronul, adrenalina și insulina – sunt mesageri chimici extrem de importanți care afectează multe aspecte ale sănătății noastre generale (reglarea metabolismul celulelor, creşterea, dezvoltarea sexuală, adaptarea organismul la nevoile existente). Hormonii sunt secretați de diferite glande endocrine și organe, printre care tiroida, glandele suprarenale, hipofiza, ovare, testicule și pancreas. Întregul sistem endocrin (hormonal) funcționează împreună pentru a controla nivelul hormonilor care circulă în organism și orice dezechilibru al acestuia poate provoca probleme majore de sănătate.


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy