pexels-malidate-van-769289-1280x853.jpg

Alimentele bogate în proteine, cu un conținut scăzut de calorii, sunt o modalitate excelentă de a vă asigura dieta plină de nutrienții de care aveți nevoie. Sunt o opțiune perfectă pentru cei care încearcă să slăbească dar și să își păstreze redus țesutul gras. În plus, au un gust uimitor și pot fi utilizate în multe rețete diferite. Scopul este de a oferi organismului nutrienții de care are nevoie organismul pentru a fi sănătos dar și pentru a funcționa optim.


pexels-kampus-production-6481579-1280x853.jpg

Gusturile copiilor sunt rezultatul educației alimentare din primii ani de viață iar eforturile de modelare a acestuia sunt esențiale pentru deprinderea unui stil de viață sănătos viitorului adolescent si adult.

Modelarea gustului bebelusului de la laptele matern, care joacă un rol important în transmiterea preferințelor gustative pentru bucătăriile diferitelor culturi, la celelate tipuri si texturi este cale lunga si anevoiaoasa. 

Etapa 1: Primul an

In prima parte a vieții, bebelușul poate aprecia gusturile fructelor și legumelor proaspete. Fiecare bebeluș începe ca vegetarian, deoarece carnea este de obicei ultimul grup alimentar introdus noilor consumatori. Între cinci și nouă luni, bebelușilor li se pot introduce o varietate de fructe și legume, cum ar fi mere. banane, pere, avocado, cartofi dulci, morcovi, dovlecei și piure de cartofi. Urmeaza oul, iaurtul, branzica, cerealele si in final ficatelul si carnea de pui.


pexels-andres-ayrton-6551415-1280x853.jpg

Un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație echilibrată, o activitate fizică adecvată, somn odihnitor, stres ținut sub control și o viață socială satisfăcătoare.

Alimentația echilibrată presupune sa mâncam in fiecare zi, în proporții corecte, toți macronutrienții (proteine, carbohidrați si lipide), micronutrienți (vitamine, minerale) și evident să ne hidratăm corect.

Orice dietă care presupune excluderea uneia sau mai multor grupe alimentare nu are cum să fie benefică pentru organism. Privarea de calorii, datorate listei lungi de alimente interzise, creează deficite, în special de proteine (respectiv aminoacizi esențiali), electroliți,  micronutrienți (vitamine, minerale) și atunci apar poftele (controlate hormonal) care sunt aproape imposibil de stăpânit.

Din păcate, înfometarea și/sau restricțiile de tot felul sunt promovate ca fiind soluția optimă pentru slăbit. Nimic mai greșit! În ultimii ani se vorbește din ce in ce mai mult despre nutriție, diete hipocalorice, programe personalizate, combinații de alimente, etc dar nebazate pe știință, este foarte mult folclor. 

Nicio dietă nu este perfectă, dovadă numărul infinit care circulă pe internet. Prin definiție, o dietă reprezintă ‘un regim alimentar care elimină sau limitează consumul unor alimente sau băuturi în scop profilactic sau terapeutic’ și este limitată în timp. Cu cât a fost mai drastică cu atât organismul se va răzbuna imediat ce aceasta încetează. Faptul că vom vedea câteva kilograme mai puține dimineața pe cântar nu înseamnă neapărat că am slăbit din depozitul de grăsime. Poate fi vorba de deshidratare sau, și mai rău, de micșorarea masei musculare, în timp ce țesutul adipos  rămâne intact, ba chiar crește în dimensiuni în aceasta perioadă. 

Organismul uman este foarte inteligent alcătuit și are nenumărate mecanisme complexe cu ajutorul cărora își desfășoară perfect activitatea până când intervine o dereglare. Orice micșorare bruscă a aportului alimentar atrage după sine scăderea metabolismului bazal și conservarea rezervelor de grăsime. 

Un consilier în nutriție ar trebui să informeze despre riscurile nenumărate la care se supun persoanele care țin diete peste diete: metabolismul se va deregla, vom pierde controlul asupra poftelor, leptina (hormonul sațietății) se va secreta din ce în ce mai greu și, în final, ne vom îngrăsa din ce în ce mai mult chiar dacă mâncăm din ce în ce mai puțin.

Rezultatul, în cel mai fericit caz, este revenirea la greutatea inițială, dar sunt și situații în care se depășește numărul de kilograme de la care a început dieta, așa numitul efect yo-yo. Asta se traduce în creșterea țesutului adipos, apariția ficatului gras, rezistența la insulină urmată de instalarea diabetului zaharat de tip 2. 

Mâncatul dezordonat, adesea emoțional, lipsa somnului de calitate, a hidratării eficiente și stresul excesiv urmat de diete care mai de care mai ‘senzaționale’ bazate pe restricții drastice de mâncare, atrag inevitabil apariția bolilor cardiovasculare, bolilor inflamatorii, creșterea colesterolului LDL, apariția bolilor articulare și multe altele derivate. 

Și atunci o să spuneți: care este soluția? Nu vom mai slăbi niciodată?

Soluția cea mai buna este să ne analizam obiectiv stilul actual de viață: ce program de lucru avem, câtă activitate fizică putem real să desfășurăm zilnic, cât de stresați suntem, când avem timp să mâncăm, ce ne place să mâncăm și în ce cantități, câte ore dormim. De mare ajutor este un Jurnal alimentar zilnic, corect completat (ore, cantități, alimente). 

Analizăm toate datele și decideți că este nevoie de o schimbare. Să faci aceleași lucruri și să te aștepți la rezultate diferite… nu este chiar un lucru înțelept.

Este nevoie de schimbarea obiceiurilor!

Dacă nu schimbăm obiceiurile care ne-au adus la acest număr de kilograme nu avem cum să devenim slabi peste noapte. Schimbarea trebuie să vină din stilul de viață: care este motivația de a schimba ceva, la ce sunt dispus să renunț din stilul meu actual, cât timp sunt dispus să încerc, cu cine mă sfătuiesc și de cine ascult și așa mai departe.

Trebuie să învățăm să ne cunoaștem corpul, nevoile lui, cum funcționează, să-i ascultăm mesajele legate de foame, sete, sațietate, oboseală etc. 

Decizia poate fi ușor de luat, primele săptămâni putem fi motivați suficient să continuăm dar, când intervin schimbări (apar diveși factori disturbatori: evenimente festive, concedii, invitațiile unor prieteni insistenți) și motivația scade, este absolut necesară susținere și consilierea din partea unor persoane avizate.

Planificare meselor și gustărilor, folosirea listele de cumpărături, a jurnalului alimentar completat zilnic, organizarea frigiderului cu alimente sănătoase sunt câteva lucruri simple dar foarte utile în demersul nostru de a slăbi și de a ne menține sănătoși.

Chiar dacă scăderile în greutate nu se realizează atât de repede pe cât ne-am dori nu trebuie să renunțăm să mâncăm din ce în ce mai corect. Obiectivul nostru este să fim sănătoși și să ne simțim bine cât mai mulți ani, nu să fim slabi cu orice preț vreme de câteva luni și apoi să ne chinuim cu recuperarea sănătății ani în șir.

Articol apărut in Nr. 3/2021 Cărticica practică


pexels-vanessa-ray-5242266-1280x720.jpg

Menținerea unei diete reprezintă o tortură? Nu vă puteți opri din consumul de fast food, dulciuri și patiserii? Chiar și atunci când faceți totul ca la carte, tot nu reușiți să slăbiți? 

Probabil că ați auzit despre atrăgătoarea dietă Keto și slăbitul miraculos asigurat. Fără foame, fără pofte, fără grăsime pe burtă. Ce să mai, puteți avea totul! Nu-i așa ca sună grozav? Chiar și așa, puține persoane reușesc să o țină corect. Dacă puteți evita aceste 7 greșeli majore vă puteți lăuda cu rezultate de invidiat.

Greșeala nr. 1: Graba să începeți dieta Keto


water-with-lemon.jpg

Când încercăm să slăbim, adesea ne concentrăm doar pe ceea ce mâncăm, și uităm că și ceea ce bem contează. Cafeaua și ceaiul (cu adaos de zahăr sau frișcă), sucurile, laptele și alcoolul conțin majoritatea caloriilor pe care le consumăm zilnic. Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la toate băuturile, pentru că unele chiar ne pot susține în procesul de pierdere în greutate.


Leptina-hormonul-infometarii.jpeg

A fost numit „hormonul obezității” sau „hormonul grăsimii” dar și „hormonul înfometării”.  În 1944, când oamenii de știință au descoperit leptina, a apărut o mare emoție legată de potențialul său în tratamentul obezității. Chiar și astăzi, internetul este plin cu site-uri care vând suplimente de leptină. 

Ce este leptina? Cum afectează acest hormon greutatea și apetitul, dar și alte aspecte ale sănătății.  

Ce este leptina?

“Leptina nu este hormonul nostru de obezitate. Leptina este hormonul nostru de înfometare”, spune Robert H. Lustig, MD, profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Francisco și membru al grupului de activitate pentru obezitatea – Endocrine Society.


proteine-1.jpg

Atunci când vine vorba despre proteine, cei mai mulți dintre noi suntem, la fel cum se întâmplă în cazul majorității subiectelor ce țin de nutriția umană, destul de dezinformați. Mai exact, unii exagerează rolul și importanța proteinelor, consumând cantități exagerate de piept de pui sau suplimente proteice, în timp ce alții fie nu dau niciun fel de importanță acestui aspect, fie aleg să-și procure acest macronutrient din surse total neinspirate pentru sănătatea organismului lor.


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

PARTENERI

restocracy