estrogen.jpg

Estrogenii sunt un grup de hormoni sexuali care promovează dezvoltarea și menținerea caracteristicilor feminine în corpul uman. Cu toate acestea, estrogenul, care este deseori numit “hormonul sexual feminin”, este prezent atât în corpul femeilor, cât și al bărbaților, ceea ce diferă fiind ponderea în care se găsește acesta. Deși frecvent se folosește termenul “estrogen”, ceea ce ar sugera existența unui singur astfel de hormon, în realitate termenul se referă la o familie de hormoni steroizi care sunt sintetizați în diferite organe. Estradiolul (cunoscut și ca E2) este cel mai puternic dintre estrogeni, fiind produs, la femei, de către ovare. Estriolul (cunoscut și ca E3) este produs cu precădere în timpul sarcinii. Estronul (cunoscut și ca E1) este estrogenul dominant la menopauză. De obicei, când se folosește termenul “estrogen”, hormonul la care se face referire este estradiol, care este de 10 ori mai puternic decât estronul și estriolul.


autism.jpg

Autismul este o tulburare de dezvoltare considerată a fi una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei. Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare, și anume spectrul tulburărilor autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, despre care se crede că ar fi rezultatul unor disfuncționalități genetice sau de dezvoltare ale sistemului nervos central. Printre simptomele obișnuite ale autismului se întâlnesc acțiuni repetitive, contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte limitate. Cauzele specifice nu sunt încă cunoscute. Autismul este prezent încă de la naștere și se consideră că va fi păstrat pe durata întregii vieți, neexistând în prezent un tratament eficient, recunoscut de lumea medicală. La ora actuală, conform statisticilor, aproximativ 1 din 50 de copii suferă de autism. Mai mult decât atât, din păcate, de la an la an se înregistrează creșteri ale cazurilor de autism, fără ca specialiștii în domeniu să-și poată explica motivele acestei evoluții.


insulina-1.jpg

Știința modernă a constatat că la rădăcina multora dintre afecțiunile cronice grave ale zilelor noastre se află nivelul crescut al zahărului din sânge și rezistența la insulină. Bolile cardiovasculare, diabetul, dereglările hormonale, bolile autoimune, Alzheimer și durerea cronică sunt doar câteva dintre afecțiunile influențate de nivelul ridicat de zahăr din sânge. De aceea, unul dintre lucrurile esențiale pe care le poate face cineva în scopul de a-și îmbunătăți și menține starea de sănătate este normalizarea nivelului de zahăr din sânge și inversarea rezistenței la insulină.


carbohidrati-1.jpg

O foarte lungă perioadă de timp s-a crezut că singurul combustibil de care are nevoie organismul nostru, inclusiv celula cerebrală, este glucoză, substanță ce este metabolizată din carbohidrații pe care ni-i procurăm din alimentație. Și de ce nu s-ar fi crezut astfel despre carbohidrați, din moment ce se știa că proteinele nu pot reprezenta o sursă directă de energie, în timp ce grăsimile erau considerate vinovate atât pentru acumularea de kilograme în plus, cât și pentru apariția unor afecțiuni extrem de grave, în frunte cu cele cardiovasculare?


proteine-1.jpg

Atunci când vine vorba despre proteine, cei mai mulți dintre noi suntem, la fel cum se întâmplă în cazul majorității subiectelor ce țin de nutriția umană, destul de dezinformați. Mai exact, unii exagerează rolul și importanța proteinelor, consumând cantități exagerate de piept de pui sau suplimente proteice, în timp ce alții fie nu dau niciun fel de importanță acestui aspect, fie aleg să-și procure acest macronutrient din surse total neinspirate pentru sănătatea organismului lor.


grasimi-sanatoase.jpg

Este foarte probabil ca lucrurile pe care le crezi la ora actuală despre grăsimi să fie false. Iar acest lucru este perfect explicabil dacă luăm în considerare faptul că timp de aproape 60 de ani au fost propagate o serie de teorii complet greșite, care au demonizat, total pe nedrept și cu consecințe grave asupra sănătății populației, acest macronutrient extrem de valoros pentru fiecare dintre noi: grăsimile.


hormoni.jpg

Hormonii – cum ar fi estrogenul, testosteronul, adrenalina și insulina – sunt mesageri chimici extrem de importanți care afectează multe aspecte ale sănătății noastre generale (reglarea metabolismul celulelor, creşterea, dezvoltarea sexuală, adaptarea organismul la nevoile existente). Hormonii sunt secretați de diferite glande endocrine și organe, printre care tiroida, glandele suprarenale, hipofiza, ovare, testicule și pancreas. Întregul sistem endocrin (hormonal) funcționează împreună pentru a controla nivelul hormonilor care circulă în organism și orice dezechilibru al acestuia poate provoca probleme majore de sănătate.


stres-1.jpg

Realitatea este că trăim niște vremuri în care stresul a ajuns să fie perceput ca ceva absolut normal și de neevitat în viețile noastre. Iar această abordare pasivă, fatalistă, poate avea, din păcate, o serie de consecințe negative serioase asupra sănătății și stării noastre de bine. Mai exact, atâta timp cât o persoană nu reușește să gestioneze stresul cu care se confruntă, șansele de a se îmbolnăvi și/ sau de a suferi de o diminuare a calității vieții sunt considerabile, indiferent cât de sănătos se hrănește, câtă mișcare face și la câte controale medicale merge în mod regulat.


alergii-intolerante-copii.jpg

Dacă ești părintele unui copil care suferă de boala celiacă, de alergii, sensibilități sau intoleranțe alimentare, pot spune că știu exact, din experiența personală, cu ceea ce te confrunți. Din păcate, dincolo de toate aspectele care țin strict de alergia sau intoleranța în sine, există încă o problemă de care trebuie să ținem cont și pe care avem obligația să o gestionăm așa cum se cuvine: impactul emoțional pe care îl au asupra copiilor noștri alergiile, sensibilitățile sau intoleranțele alimentare, în special în ceea ce privește izolarea socială.


apa-1.jpg

Apa este, cu siguranță, după aer, elementul cel mai necesar și indispensabil vieții. De altfel, se cunoaște bine faptul că, în timp ce fără hrană se poate supraviețui o perioadă lungă de timp, de până la câteva săptămâni, fără apă nu se poate supraviețui mai mult de câteva zile. Și nici nu am putea vreodată crede altfel, din moment ce corpul uman este alcătuit în proporție de 60% din apă (sângele într-un procentaj de 90%), în timp ce organismul pierde zilnic o cantitate semnificativă și variabilă în funcție de mai mulți factori.


ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!

FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

Parteneri

restocracy