5 lucruri pe care trebuie să le știe oricine despre gluten

5-lucruri-despre-gluten.jpg

Adevărul este că despre gluten se vorbește mult în ultima perioadă. Și cum să nu se vorbească având în vedere că această substanță reprezintă proteina principală din grâu, dar și în alte cereale, cum ar fi orzul sau secara? Păi nu știe absolut oricine faptul că cerealele sunt la baza piramidei nutriționale, cele mai importante alimente dintre toate? Ei, bine, în ciuda acestei credințe, lucrurile nu stau absolut deloc astfel, descoperindu-se în ultima perioadă o serie de aspecte care fac din cereale un aliment cu mult mai puțin benefic decât se credea. Dar pe tema mai largă referitoare la cereale vom discuta cu altă ocazie.

Referindu-ne strict la gluten, putem observa că, în privința acestuia, părerile sunt extrem de împărțite, atât printre oamenii de știință, cât și printre cei fără pregătire în domeniu. Pe de o parte, există tabăra celor care consideră că glutenul este responsabil de o mulțime de afecțiuni, unele dintre acestea fiind chiar foarte grave, alegând, în consecință, eliminarea sau măcar evitarea alimentelor care conțin această substanță.

Pe de altă parte, sunt aceia care consideră că glutenul este o proteină ca toate celelalte (și chiar una aproape completă, conținând 8 dintre cei 9 aminoacizi esențiali). Astfel, ei consideră glutenul total inofensiv și chiar hrănitor, singurii care ar trebui să îl elimine din alimentație fiind suferinzii de celiachie, acei puțini ghinioniști care nu se pot bucura, din păcate, de pretinsa bogăție nutrițională și de gustul apreciat al produselor pe bază de grâu.

Care dintre aceste abordări este, oare, cea corectă din punct de vedere medical? Este vreuna dintre ele susținută din punct de vedere științific? Se poate vorbi de o simplă modă (în cazul dietelor fără gluten) sau de o reală și periculoasă inconștiență (în cazul celor care neagă orice efect negativ pe care l-ar produce glutenul non-celiacilor). Sau adevărul este undeva la mijloc?

Pentru a răspunde la aceste întrebări voi puncta în cele ce urmează câteva lucruri esențiale despre gluten, rămănând la latitudinea ta să hotărăști în ce măsură este indicat ca de acum înainte să dai o importanță sporită acestui subiect. Iată despre ce este vorba:

1. Boala celiacă (boală autoimună declanșată de ingerarea de gluten) este doar vârful aisbergului atunci când vine vorba de intoleranță la grâu și la alte grâne conținând gluten, nefiind nici pe departe singura afecțiune provocată de această substanță. Astfel, boala celiacă este caracterizată prin anticorpi la două componente ale glutenului: alfa-gliadină și transglutaminază. De aceea, analizele de laborator efectuate la ora actuală pentru depistarea intoleranței la gluten testează de regulă numai alfa-gliadina și transglutaminaza.

Dar, în afară de acestea, grâul conține și alte componente: lectine, cum ar fi aglutinina de germeni de grâu, alte componente ale gliadinei, cum ar fi beta-gliadina, gamma-gliadina și omega-gliadina, o altă proteină numită glutenină, o peptidă opioidă numită gluteomorfină și un compus numit gliadină deaminată produsă prin prelucrarea industrială a glutenului.

Compoziția grâului

Iar problema este faptul că studiile arată în mod clar că oamenii pot reacționa negativ la toate aceste componente ale grâului și nu doar la alfa-gliadina și transglutaminaza la care reacționează celiacii. Și acest lucru înseamnă că este foarte probabil ca mult mai mulți oameni să aibă, cu adevărat, intoleranță la gluten. De fapt, exact astfel arată cele mai recente cercetări. Dr. Kenneth Fine, un pionier în cercetarea privind intoleranța la gluten, susține că 1 din 3 persoane sunt intoleranți la gluten, iar 8 din 10 au genele care predispun la dezvoltarea acestei intoleranțe.

2. Studiile arată că doar 1 din 8 persoane care suferă de boala celiacă cunoaște acest lucru. (1) Iar acest lucru este pe atât de înspăimântător, pe atât de explicabil. În ce mod? Este foarte simplu. Conform unui studiu, pacienții cu boală celiacă evidentă clinic (inflamație observabilă și distrugerea țesutului intestinal) reprezintă doar 12,5% din numărul total al persoanelor care suferă, de fapt, de boală celiacă, 87,5% dintre aceștia neavând simptome evidente la nivelul intestinului. Astfel, pentru fiecare pacient simptomatic cu boala celiacă, există 8 pacienți fără simptome gastro-intestinale (2).

Dar doar pentru faptul că nu există simptomatologie specifică, gastrointestinală, nu înseamnă că respectivele persoane sunt sănătoase și că nu se expun unor riscuri serioase. Deși timp îndelungat s-a crezut că manifestările patologice ale bolii celiace se limitează la tractul gastro-intestinal, cercetările din ultimele decenii au arătat că intoleranța la gluten poate afecta aproape orice alt tesut și sistem din organism, incluzând creierul, sistemul endocrin, stomacul, ficatul, vasele de sânge și altele. Iar acest lucru explică de ce boala celiacă și intoleranța la gluten sunt asociate cu mai multe boli diferite, inclusiv diabetul de tip 1, tulburări tiroidiene, osteoporoză, afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson și demență, boli psihiatrice, ADHD, artrita reumatoidă, migrene, obezitate și multe altele. De remarcat este că nu mai puțin de 17% dintre persoanele cu boală celiacă suferă de “afecțiuni neurologice nedefinite” (2).

3. În afară de intoleranța la gluten, cu forma sa extremă, boala celiacă, se studiază din ce în ce mai intens o afecțiune numită sensibilitate la gluten non-celiacă. Deși a fost și este încă destul de contestată, inclusiv în mediile științifice, această afecțiune a fost validată ca reală de cele mai serioase studii realizate recent. (3) Iar ceea ce este cel mai important de reținut și, totodată, cel mai îngrijorător este că se pare că procentajul celor care suferă de sensibilitate la gluten non-celiacă este imens, existând specialiști care susțin că toți oamenii prezintă o anumită formă a acestei sensibilități. De altfel, Dr. Alessio Fasano, unul dintre cercetătorii de top ai lumii în materie de gluten, susține că “spre deosebire de toate celelalte proteinele, organismul uman nu poate digera în întregime glutenul”.

4. Și pentru că am amintit de simptomatologie, este necesar să amintesc și care sunt aceste simptome care caracterizează intoleranța la gluten, inclusiv boala celiacă, dar și sensibilitatea la gluten non-celiacă. În mare parte acestea sunt foarte asemănătoare, putând varia mult, de la caz la caz (există peste 300 de simptome și orice parte a corpului poate fi afectată), între: dureri și crampe abdominale, diaree sau constipație, greață, vărsături, deficit de atenție, bolborosit al stomacului, stări depresive și/sau anxioase, iritabilitate, oboseală, flatulență urât mirositoare, scaune urât mirositoare, dermatită herpetiformă, scaune cenușii, căderea părului, dureri de cap, migrene, hipoglicemie, dureri articulare, răni sau ulcerații la nivelul gurii, amorțeală sau furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, probleme gingivale și ale dinților, deficit de minerale și vitamine, urticarie sau scădere inexplicabilă în greutate.

5. Fără a intenționa să sperii pe nimeni, cred că este esențial să scriu și câteva cuvinte despre riscurile pe care le poate implica o astfel de afecțiune în ceea ce privește sănătatea. Astfel, boala celiacă, celelelte forme de intoleranță la gluten, dar și sensibilitatea la gluten non-celiacă pot conduce, atunci când sunt netratate, la o serie de afecțiuni serioase printre care se numără anemia, osteoporoza, infertilitatea, pierderea sarcinii, deficiența de vitamine și minerale (fier, calciu, zinc, magneziu, cupru, vitaminele B2, B3, B6, B9, B12, D), insuficiența pancreatică, disfuncții ale vezicii biliare, intestin permeabil, artrita, autism, ADHD, Parkinson, Alzheimer, depresie, anxietate. (4)

Dar care este motivul pentru care glutenul poate avea un efect atât de devastator asupra sănătății? Din cauza efectului extrem de inflamator pe care îl are acesta în organismul uman. Evident că s-ar putea spune foarte multe despre mecanismul prin care ingerarea acestei substanțe provoacă inflamația și probabil că, foarte curând, voi dedica un articol doar acestui subiect.

Modul în care efectul inflamator al glutenului afectează vilozitatea intestinală

Deocamdată, pentru că am amintit puțin mai devreme de tratament, trebuie să precizez că singura modalitate prin care se pot stopa efectele negative ale intoleranței este eliminarea imediată și totală a tuturor produselor care conțin gluten.

Spre deosebire de boala celiacă, unde există metode de testare în laborator, în cazul sensibilității la gluten non-celiace lucrurile sunt ceva mai complicate. Și spun acest lucru pentru că, pe de o parte, nu există deocamdată niciun fel de test de laborator care să poată diagnostica această afecțiune, și, pe de altă parte, foarte puțini medici o identifică în mod corect și precis pe baza simptomatologia specifică, de cele mai multe ori dându-se un diagnostic greșit. Din fericire, însă, există o modalitate prin care fiecare dintre noi putem testa singuri dacă consumul de gluten ne afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, în mod negativ: eliminea completă din dietă, timp de 60 de zile, a oricărui produs care conține gluten, urmând ca după această perioadă să se consume din nou, ca test, astfel de alimente (ex: pâine) și să se urmărească cu atenție orice simptome, fie ele cât de minore, care pot apărea după ingerarea acestora.

Din experiența personală, am constatat că cele mai multe persoane observă după doar câteva zile de la eliminarea glutenului îmbunătățiri foarte evidente ale stării generale, iar imediat după reintroducerea acestor produse remarcă simptome neplăcute. Eu vă recomand să încercați acest experiment; cu siguranță, nu aveți nimic de pierdut, ci dimpotrivă. Atâta timp cât aveți grijă să consumați o alimentație variată, nu există riscul niciunei deficiențe (nimic din ceea ce este conținut de grâu, orz și secară nu este de neînlocuit) și, în plus, puteți căpăta o vitalitate și o stare de bine pe care nu le-ai mai experimentat poate niciodată.

Închei prin a atrage atenția că, din păcate, glutenul se află peste tot și, de aceea, atunci când hotărâți să îl eliminați din dietă trebuie să vă obișnuiți să citiți cu atenție toate etichetele. Așadar, grâul, orzul, secara și toate produse de panificație și patiserie fabricate din acestea, alte cereale contaminate în procesul de producție, sosuri, bulion, ciocolată, condimente, supe la plic, muștar sau alte conserve sunt alimentele care conțin sau pot conține gluten.

Te invit să urmărești îndeaproape articolele viitoare, în care voi dezvălui cele mai interesante, noi și folositoare informații cu privire la sănătate și nu numai. Iar pentru a fi sigur că nu pierzi următoarele noastre postări, te poți abona la newletter-ul meu periodic completând formularul de mai jos.

[mailpoet_form id=”1″]

Referințe științifice:

(1) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18184122

(2) https://www.bmj.com/content/319/7204/236

(3) http://gut.bmj.com/content/early/2016/07/21/gutjnl-2016-311964.full

(4) https://celiac.org/celiac-disease/understanding-celiac-disease-2/what-is-celiac-disease/24477-2/

FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

PARTENERI

restocracy