5 lucruri senzaționale ce se petrec atunci când reduci consumul de carbohidrați

carbohidrati-1.jpg

O foarte lungă perioadă de timp s-a crezut că singurul combustibil de care are nevoie organismul nostru, inclusiv celula cerebrală, este glucoză, substanță ce este metabolizată din carbohidrații pe care ni-i procurăm din alimentație. Și de ce nu s-ar fi crezut astfel despre carbohidrați, din moment ce se știa că proteinele nu pot reprezenta o sursă directă de energie, în timp ce grăsimile erau considerate vinovate atât pentru acumularea de kilograme în plus, cât și pentru apariția unor afecțiuni extrem de grave, în frunte cu cele cardiovasculare?

Din fericire, vremurile s-au mai schimbat, știința a avansat și o serie de noi descoperiri și-au făcut apariția, schimbând pe alocuri radical unele dintre paradigmele nutriționale clasice. Mai exact, în special în ultimul deceniu, s-a ajuns la concluzia că o alimentație bazată pe carbohidrați, chiar atunci când este vorba de carbohidrați complecși și neprocesați, nu este tocmai cea mai bună idee în cazul în care dorim să avem un corp sănătos și o minte echilibrată și performantă. De asemenea, s-a constatat că anumite grăsimi pot fi un combustibil cu mult mai eficient și mai potrivit organismului uman (am tratat subiectul grăsimilor sănătoase într-un articol pe care îl poți citi aici).

Evident, însă, că nu recomand renunțarea în totalitate la consumului de carbohidrați, acest macronutrient rămănând totuși unul important pentru buna funcționare a organismului. Ceea ce recomand, este eliminarea totală și definitivă a tuturor surselor de carbohidrați rafinați, adică a produselor care conțin zaharuri rafinate, a produselor care conțin făină albă, precum și a oricărui alt produs procesat cu conținut ridicat de glucide. De asemenea, pentru nevoile nutriționale ale organismului, este absolut suficient să ne procurăm carbohidrații dintr-o alimentație foarte bogată în legume colorate și dintr-un consum moderat de fructe cu indice glicemic redus (cele mai benefice sunt fructele de pădure) și tuberculi amidonoși (ex.: cartofi dulci).

În momentul în care consumul de carbohidrați este redus la 10-30% din totalul caloriilor, iar principala sursă de energie devenind grăsimile sănătoase, în organism se petrec o serie de schimbări pozitive. Beneficiile sunt atât de vizibile și de importante, încât pentru foarte multe persoane o astfel de schimbare reprezintă o îmbunătățire de-a dreptul spectaculoasă a stării generale de sănătate. Iată, însă, care sunt cele 5 lucruri care se petrec atunci când reduci consumul de carbohidrați:

  1. Nivelul de glucoză din sânge și secreția de insulină se normalizează.

Consumul de carbohidrați are un impact nedorit asupra secretiei de insulina, reducerea din dietă a acestora având ca rezultat direct diminuarea nivelului de zahăr din sânge și a secreției insulinice (1). Un nivel ridicat de zahăr în sânge joacă un rol negativ în privința majorității bolilor cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea, cancerul, demența și bolile cardiovasculare. Diminuarea semnificativă a consumul de carbohidrați este benefică tuturor persoanelor, cu precădere în cazul diabeticilor sau al celor care suferă de rezistență la insulină.

  1. Apare starea de sațietate pentru o perioadă lungă de timp.

În cazul unei diete mai sărace în carbohidrați, fluctuațiile nivelului de zahăr din sânge și a secreției de insulină sunt ținute la minimum. De aceea, senzațiile puternice de foame, de agitație, de nervozitate sau de amețeală, precum și poftele puternice, care se întâlnesc frecvent în cazul persoanelor care consuma multe alimente bogate in zahar rafinat, dispar atunci când se adoptă o dietă în care consumul acestora este cu mult redus (2). Efectiv, prin modificare dietei toate aceste stări neplăcute dispar, beneficiile simțindu-se atât în ceea ce privește nivelul de energie a organismului, cât și în privința echilibrului psiho-emoțional.

 

Legumele reprezintă cea mai sănătoasă sursă de carbohidrați
  1. Sănătatea inimii se îmbunătățește.

Dietele sărace în carbohidrați au, conform studiilor, un impact pozitiv asupra sănătății aparatului cardiovascular. Mai exact, se reduc trigliceridele și se mărește nivelul de HDL (colesterol “bun”). De asemenea, prin restricția de carbohidrați se reduce nivelul de zahăr din sânge, secreția de insulină și inflamația cronică din corp, toate acestea fiind factori care afectează în mod negativ sănătatea inimii. (3)

  1. Sănătatea și funcționalitatea creierului se îmbunătățesc.

Studiile recente arată că o alimentație bazată pe cantități mari de carbohidrați este asociată cu majoritatea afecțiunilor psihice și neurologice, în frunte cu Arzheimer, Parkinson, demență, depresie, anxietate, declin cognitiv, pierderi de memorie, minte înțețoșată. În schimb, o alimentație săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi sănătoase s-a dovedit a fi foarte eficientă în prevenirea și chiar tratarea acestor afecțiuni sau disfuncționalități. De altfel, dieta ketogenică, care presupune un aport foarte mic de carbohidrați și foarte ridicat de grăsimi si proteine, a fost folosită inițial (înainte de a deveni celebră și de a fi adoptată de foarte multă lume), cu mare succes, doar în scop terapeutic, în tratarea afecțiunilor neurologice.

  1. Greutatea corporală se normalizează.

O meta-analiză aparținând oamenilor de știință de la Harvard School of Public Health, prin care s-au trecut în revistă 53 de studii realizate cu ajutorul a 68.000 de subiecți, arată că persoanele care au o alimentație săracă în carbohidrați au slăbit mai mult decât cele care au adoptat o dietă săracă în grăsimi (4). Te întrebi probabil cum de este posibil acest lucru? Este destul de simplu. Un organism care este obișnuit să folosească în principal carbohidrații pentru energie nu mai este capabil să ardă eficient depozitele de grăsime din corp, lucru care conduce de cele mai multe ori la imposibilitatea de a pierde în greutate (din păcate, de foarte multe ori pierderea în greutate provine din arderea fibrei musculare). În plus, toți carbohidrații care exced nevoia organismului de energie imediată, precum și necesitatea de a-și completa rezerva de glicogen sunt depuși sub formă de grăsime corporală. În schimb, odată cu obișnuirea organismului de a folosi grăsimi pentru energie, acesta efectiv își “amintește” cum să folosească, la nevoie, în lipsa hranei, grăsimea stocată în corp. Astfel, corpul va avea energia de care are nevoie și, în plus, vom scăpa și de surplusul de grăsime corporală. Minunat, nu-i așa?

Voi reveni, cu siguranță, pe acest subiect deosebit de interesant și de important pentru sănătatea și pentru starea noastră de bine. Deocamdată, sper să fi reușit să îți ofer câteva informații care îți vor fi de folos. Te invit să urmărești îndeaproape articolele viitoare, în care voi dezvălui cele mai interesante, noi și folositoare informații cu privire la sănătate și nu numai. Iar pentru a fi sigur că nu pierzi următoarele noastre postări, te poți abona la newletter-ul meu periodic completând formularul de mai jos. De asemenea, te rog să comentezi, să propui subiecte sau să adresezi întrebările care te frământă. Promit că voi ține cont de părerile tale și că voi răspunde tuturor.

 

Referințe științifice:

(1) https://www.nutritionjrnl.com/article/S0899-9007(14)00332-3/abstract

(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3139783/

(3) https://link.springer.com/article/10.1007/s11745-008-3274-2

(4) https://www.hsph.harvard.edu/news/press-releases/low-fat-diet-not-most-effective-in-long-term-weight-loss/


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!

FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

Parteneri

restocracy