Ce susține știința modernă despre grăsimile din alimentație

grasimi-sanatoase.jpg

Este foarte probabil ca lucrurile pe care le crezi la ora actuală despre grăsimi să fie false. Iar acest lucru este perfect explicabil dacă luăm în considerare faptul că timp de aproape 60 de ani au fost propagate o serie de teorii complet greșite, care au demonizat, total pe nedrept și cu consecințe grave asupra sănătății populației, acest macronutrient extrem de valoros pentru fiecare dintre noi: grăsimile.

Mai exact, timp de aproximativ 20 de ani, undeva între anii ’60 și ’80, lumea științifică medicală a considerat, în ciuda lipsei unor dovezi concludente, că grăsimile saturate și colesterolul din alimentele de origine animală sunt responsabile pentru apariția bolilor cardiovasculare. Și deși această teorie a declanșat o adevărată isterie mondială, foarte mulți oameni reducând drastic alimentele bogate în grăsimi saturate și în colesterol, rezultatele în ceea ce privește sănătatea oamenilor nu au fost deloc pozitive. Dimpotrivă, incidența bolilor cardiovasculare a continuat să crească într-un ritm și mai alert decât înainte.

Care este explicația acestui fapt? Este foarte simplu. Au fost eliminate din alimentație niște alimente integrale, complet inofensive și extrem de necesare organismului, care au contribuit la evoluția omului timp de milioane de ani, și s-au introdus în schimbul acestora o serie de produse toxice, cum ar fi uleiurile vegetale industriale (de floarea-soarelui, de rapiță, de soia, de porumb), zahărul și cerealele rafinate. Din fericire, în anii ’80, oamenii de știință au demontat o dată pentru totdeauna teoriile conform cărora grăsimile saturate și colesterolul sunt dăunătoare organismului.

În sfârșit, a mânca unt, ouă sau untură nu mai era considerat a fi un act sinucigaș, lumea științifică admițând că aceste alimente fac parte dintr-o alimentație completă, nutritivă și lipsită de orice fel de riscuri. De altfel, nu există nici măcar un studiu realizat pe oameni care să arate că prin consumul de grăsimi saturate sau de colesterol s-ar mări riscul apariției bolilor cardiovasculare (de altfel, este astăzi cunoscut că între colesterolul alimentar și cel seric nu există nicio legătură). În schimb, există o mulțime de studii riguroase care arată că, dimpotrivă, aportul acestor nutrienți în alimentație nu prezintă absolut niciun risc pentru sănătate (1, 2, 3, 4, 5).

Cu toate acestea, într-un mod aproape inexplicabile, teama de grăsimi saturate și de colesterol persistă și în zilele noastre. Este adevărat că lumea medicală occidentală este una destul de conservatoare și de greu adaptabilă, chiar și atunci când argumentele științifice sunt copleșitoare. Dar, totuși, este îmbucurător faptul că lucrurile se schimbă pe zi ce trece, existând un număr din ce în ce mai mare de medici de clasă mondială care susțin o alimentație foarte bogată în grăsimi sănătoase, tradiționale.

Așadar, se recomandă consumul alimentelor bogate în grăsimi saturate (carne, ouă, unt) și în special în acizi grași de tip Omega 3 (pește gras, fructe de mare). De asemenea, surse de grăsimi extraordinar de benefice sunt uleiul extravirgin de măsline, avocado, uleiul de cocos, nucile și semințele. Este important de știut că în contextul unei diete bogate în grăsimi sănătoase este necesar să se evite consumul de zahăr și alți îndulcitori industriali, precum și consumul de cereale rafinate, preferându-se legumele colorate, non-amidonoase.

În ceea ce privește grăsimile nesănătoase (pentru ca exista si din acestea), vreau sa amintesc, în primul rând, uleiurile industriale din semințe (floarea-soarelui, soia, rapiță, porumb). De ce sunt acestea dăunătoare? Cel mai important motiv este că aceste uleiuri au un raport dezechilibrat între acizii grași de tip Omega 3 și Omega 6. Mai exact, toate aceste uleiurile conțin cantități infime de Omega 3, având, în schimb, în componență, cantități uriașe de Omega 6 si Omega 9. Astfel, comparativ cu proporția perfectă în care aceste tipuri de acizi grași ar trebui să existe în dietă (1:1), s-a ajuns în zilele noastre la un dezechilibru uriaș, adică la un consum de 10 până la 25 de ori mai mare al acizilor grași de tip Omega 6. Iar efectul acestui dezechilibru este unul puternic inflamatoriu la nivelul organismului, printre afecțiunile asociate enumerându-se bolile cardiovasculare, diabetul de tip II, obezitatea, sindromul metabolic, sindromul intestinului iritabil, artrita reumatoidă, astmul, cancerul, boli autoimune și tulburări psihiatrice.

De asemenea, toate uleiurile de tip trans, hidrogenate sau parțial hidrogenate (ex: margarina), sunt foarte dăunatoare, acestea având ca principal efect creșterea riscul de infarct și de atac cerebral (riscul de infarct a fost cu 50% mai mare pentru femeile participante la studiu care consumau cea mai mare cantitate de grăsimi trans, față de cele care evitau consumul acestora). Un alt studiu realizat de Harvard School of Public Health arată că grăsimile trans cresc și riscul de diabet, înlocuirea acestora cu grăsimi polinesaturate reducand cu 40% riscul apariției acestei afecțiuni.

Înainte de a încheia, doresc să mai fac câteva precizări în legătură cu rolul grăsimilor în organismul uman. Astfel, acestea au un rol major în biologia celulară, fiind necesare pentru buna desfăşurare a proceselor metabolice şi pentru menţinerea stării de sănătate. Din punct de vedere fiziologic, grăsimile reprezintă o excelentă sursă de energie (arderea a 1 g lipide eliberează 9 kcal), având, în plus, și un important rol structural și funcţional. Grăsimile sunt esenţiale pentru digestie, absorbţie, transportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) si a fitochimicalelor liposolubile (carotenoizi, licopen). Lipidele stimulează fluxul pancreatic şi biliar, facilitând astfel procesele de digestie. Grasimile au şi funcţii biologice esenţiale în recunoaşterea si semnalizarea celulară.

În concluzie, este bine să reținem câteva idei extrem de importante în ceea ce privește acest subiect:

  1. Grăsimile saturate și colesterolul din produsele de origine animală nu sunt dăunătoare, știința actuală demontând în totalitate această teorie a anilor ’60 – ’70. Singurul motiv pentru care unii medici încă susțin că acestea reprezintă un pericol sunt conservatorismul și lipsa cunoștințelor știintifice actuale;
  2. Toate tipurile de grăsimi tradiționale, sunt sănătoase, această categorie cuprinzând carnea, ouăle, untul, peștele, untura, uleiul de măsline, uleiul de cocos, avocado, nucile și semințele; Atentie la cantitatea consumata, dar asta este o alta discutie.
  3. Uleiurile vegetale industriale, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, de soia, de porumb sau de rapiță, precum și grăsimile hidrogenate, cum ar fi margarina, sunt deosebit de dăunătoare sănătații, fiind indicat să fie complet eliminate din dietă.

Te invit să urmărești îndeaproape articolele viitoare, în care voi dezvălui cele mai interesante, noi și folositoare informații cu privire la sănătate și nu numai. Iar pentru a fi sigur că nu pierzi următoarele noastre postări, te poți abona la newletter-ul meu periodic completând formularul de mai jos. De asemenea, te rog să comentezi, să propui subiecte sau să adresezi întrebările care te frământă. Promit că voi ține cont de părerile tale și că voi răspunde tuturor.

Referințe științifice:

(1) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26068959

(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26268692

(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20071648

(4) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24723079

(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25045347


4 comments

  • Denisa

    2 August 2018 at 10:19

    Multumim pentru articol si explicatii! Sunt informatii folositoare despre rolul grasimilor in alimentatia noastra precum si diferentierea intre grasimile rele si cele bune, pe care oricine ar trebui sa le stie si sa le aplice.

    Reply

    • Maria Martac

      6 August 2018 at 16:25

      Cu plăcere! Mă bucur că articolul este de folos!

      Reply

  • Nati

    14 August 2018 at 16:09

    Foarte bun articol! Din păcate, există încă (extrem de) mulți medici care sunt foarte speriați de grăsimi și le interzic cu desăvârșire pacienților. Ar fi bine ca aceste recomandări să vină de undeva de mai sus, de la niște persoane competente de la Ministerul Sănătății.

    Reply

    • Maria Martac

      29 August 2018 at 8:05

      Mulțumesc! Lucrurile se vor schimba în timp, cu siguranță!

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!

FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

Parteneri

restocracy