Stresul. Consecințe asupra sănătății și soluții practice pentru gestionarea eficientă a acestuia

stres-1.jpg

Realitatea este că trăim niște vremuri în care stresul a ajuns să fie perceput ca ceva absolut normal și de neevitat în viețile noastre. Iar această abordare pasivă, fatalistă, poate avea, din păcate, o serie de consecințe negative serioase asupra sănătății și stării noastre de bine. Mai exact, atâta timp cât o persoană nu reușește să gestioneze stresul cu care se confruntă, șansele de a se îmbolnăvi și/ sau de a suferi de o diminuare a calității vieții sunt considerabile, indiferent cât de sănătos se hrănește, câtă mișcare face și la câte controale medicale merge în mod regulat.

De aceea, am considerat necesar să abordăm acest subiect, dar nu oricum, ci la modul extrem de practic, oferind soluții concrete și destul de ușor de urmat. Pentru început, însă, haideți să vedem ce este, mai exact, stresul. Pe scurt, definindu-l cât mai simplu posibil, stresul este o dereglare a homeostaziei organismului, care este abilitatea corpului de a optimiza propriul mediu intern. În  acest sens, glandele suprarenale secretă anumiți hormoni (cortizol, epinefrină și norepinefrină – adrenalina si noradrenalina) care reglează răspunsul la stres. Aceste glande și felul în care acestea funcționează determină toleranța noastră la stres, acesta fiind, deopotrivă, și sistemul cel mai afectat de stres din organism.

Stresul glandelor suprarenale conduce la anumite simptome, cele mai frecvente fiind:

  • oboseală;
  • dureri de cap;
  • scăderea imunității;
  • dificultate de a adormi, de a rămâne adormit și de a se trezi;
  • schimbările de dispoziție;
  • poftă de dulce și de cofeină;
  • iritabilitate între mese;
  • tendința de a mânca pentru a învinge oboseala;
  • amețeli la ridicarea în picioare;
  • disconfort digestiv.

Din păcate, stresul afectează organismul în foarte multe moduri, fiecare sistem al acestuia putând fi afectat. Atunci când stresul devine cronic, hipotalamusul este activat, determinând glandele suprarenale să elibereze cortizol. Acesta este eliberat, în mod obișnuit, într-un ritm specific pe parcursul zilei. Mai exact, nivelul acestuia este ridicat dimineața și scade gradual până seara, când devine foarte scăzut. Atunci când organismul este afectat de stres cronic, nivelul absolut de cortizol crește și, în plus, ritmul în care oscilează acesta în mod natural pe parcursul zilei este dereglat, cauzând anumite efecte, printre care:

  • ridicarea nivelului de zahăr din sânge;
  • slăbirea sistemului imunitar;
  • permeabilitatea intestinală;
  • senzație de foame și poftă de dulce;
  • reducerea abilității organismului de a arde grăsimi;
  • dereglare hormonală;
  • acumulare de grăsime în zona abdominală;
  • ficat gras;
  • depresie și anxietate;
  • boli cardiovasculare.

Este, așadar, limpede că toate aceste lucruri sunt deosebit de serioase și că este indicat să luăm toate măsurile posibile pentru a gestiona cât mai bine stresul din viețile noastre. Iată care sunt lucrurile pe care le poți face în acest sens:

  1. Evită persoanele care îți provoacă stres. Este vorba de acei oameni care vorbesc mult și fără rost, care sunt veșnic agitați, nemulțumiți, agresivi sau supărați.
  2. Învață să spui “nu” și nu fă greșeala de a accepta să faci lucruri pe care nu ți le dorești sau pentru care nu ai timp.
  3. Limitează timpul și atenția pe care o acorzi știrilor. Într-o lume în care știrile negative sunt copleșitoare, este indicat să alegi cu grijă genul și cantitatea de informații la care ești expus. Cel mult, îți poți rezerva câteva minute în care să treci în revistă, rapid, știrile zilei, fără a insista asupra lor, a le comenta sau a le dezbate îndelung cu apropiații.
  4. De asemenea, evită certurile și discuțiile în contradictoriu. Deși exista și dezbateri care pot fi constructive și pot duce la schimbare sau dezvoltare, de cele mai multe ori, acestea nu duc spre nimic pozitiv, reprezentând doar o inutilă, dar puternică sursă de stres. Atenție și la discuțiile purtate în mediul online – oamenii tind să fie cu mult mai agresivi, mai puțin toleranți și mai lipsiți de empatie și compasiune în acest spațiu decât în viața reală.
  5. Deși listele de sarcini care trebuie îndeplinite de genul “to-do list” te pot organiza și pot avea câteodată un rol pozitiv, este total nerecomandat să devi un sclav al acestora; în definitiv, viața e mai mult decât liste și task-uri. Așadar, nu insista să rezolvi zi de zi tot ceea ce crezi tu că trebuie realizat și întocmește o veritabilă listă de priorități, admițând că lucrurile mai puțin importante și urgente pot fi amânate puțin.
  6. Priviți situațiile dintr-o altă perspectivă. Anumite circumstanțe nu depind de noi și, efectiv, nu pot fi schimbate. Ce putem face dacă suntem prinși în trafic? Fie ne enervăm și ne stresăm, fie putem găsi în această întâmplare de neevitat un moment de reflecție, un prilej în care suntem singuri, doar cu noi înșine, sau un timp pe care îl putem folosi pentru ceva constructiv, cum ar fi ascultarea unui e-book.
  7. Renunță a mai fi perfecționist. De cele mai multe ori această atitudine nu îți va fi de folos absolut deloc, fiind, în schimb, doar un motiv de stres.
  8. Acceptă lucrurile pe care nu le poți schimba. Până nu vei înțelege și nu vei pune în practică acest lucru, vei fi permanent neliniștit, supărat și stresat.
  9. Fii recunoscător! Dacă ar fi să vorbim despre un singur aspect care poate aduce liniștea și echilibrul, acest lucru ar fi recunoștința față de ceea ce avem și ni se oferă în viață.
  10. Fii empatic. Este ușor să fim conflictuali, să reproșăm, să așteptăm lucruri de la alții sau să judecăm. Dar toate aceste lucruri sunt total dăunătoare, nu neapărat pentru cei cărora ne adresăm astfel, ci chiar pentru noi înșine. În schimb, fiind empatici și încercând să ne punem în locul celuilalt, vom deveni mai înțelegători, mai liniștiți, mai buni. Și, în consecință, cu mult mai puțin stresați.
  11. Gestionează-ți timpul. Lipsa de timp a devenit una dintre marile probleme ale zilelor noastre. Organizează-te cu grijă și meticulozitate, dar cu realism și fără să te aglomerezi, planificând, notând sau folosind o aplicație pe telefon sau computer.

Pentru gestionarea și reducerea stresului, avem la dispoziție o serie de metode și de tehnici specifice, cum ar fi meditația, yoga, tehnici de respirație sau tehnici de tip mindfulness, inclusiv MBSR (mindfulnessbased stress reduction). De asemenea, este foarte important pentru reducerea stresului să petrecem timp în aer liber, să facem mișcare, să socializăm cu familia sau cu prietenii, să participăm la jocuri, evenimente sau activități sociale, să avem o viață sexuală activă și sănătoasă, să viozionăm spectacole sau filme relaxante și, în general, să integrăm în viețile noastre cât mai multe surse de plăcere.

Te invit să urmărești îndeaproape articolele viitoare, în care voi dezvălui cele mai interesante, noi și folositoare informații cu privire la sănătate și nu numai. Iar pentru a fi sigur că nu pierzi următoarele noastre postări, te poți abona la newletter-ul meu periodic completând formularul de mai jos. De asemenea, te rog să comentezi, să propui subiecte sau să adresezi întrebările care te frământă. Promit că voi ține cont de părerile tale și că voi răspunde tuturor.

ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!

FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

Parteneri

restocracy