Cum afectează folosirea ecranelor (device-urilor) dezvoltarea și sănătatea copiilor  

Timpul petrecut în fața ecranelor, atât de către adulți, cât și de către copii, este o realitate a zilelor noastre pe care nu putem să o trecem cu vederea. Fie că este vorba de smartphone-uri, tablete, computere sau televizoare, s-a ajuns, in timp și cumva pe nesimțite, ca device-urile să ocupe un rol extrem de important, central și indispensabil, în viețile noastre cotidiene. Iar problema este că, din păcate, și pentru adulți, și pentru copii, acest obicei se transformă într-o dependențe ce poate avea repercusiuni deosebit de serioase.

Sigur că, în ceea ce privește copiii – căci despre ei vom vorbi în acest prim articol pe care îl voi dedica acestei teme – aplicațiile, programele, platformele sau emisiunile educative și informaționale pot fi foarte utile în procesul lor de dezvoltare și de evoluție. Iar din acest punct de vedere, trebuie să fim recunoscători, accesul la astfel de instrumente educaționale fiind astăzi incomparabil cu oricare altă perioadă a istoriei. Evident, însă, că dacă lucrurile s-ar opri aici, totul ar fi minunat. Dar, din nefericire, situația nu stă în felul acesta, existând, conform cercetărilor, și un puternic și negativ revers al medaliei.

Astfel, s-a ajuns ca, în medie, copiii să petreacă 7 ore pe zi în fața ecranelor, iar acest lucru este asociat cu o serie de probleme serioase de sănătate și de dezvoltare. Un studiu realizat de cercetătorii de la Cincinnati Children’s Hospital a contorizat timpul petrecut de copii în fața ecranelor și cel petrecut citind cărți, constatând, după scanarea creierelor subiecților, o mai bună conectivitate în zonele care sunt responsabile de limbaj și de control cognitiv la cei care citesc mai mult și, în schimb, stau mai puțin în fața device-urilor electronice (1).

Un alt studiu recent a constatat diferențe în chimia creierului copiilor care petrec mult timp în fața ecranelor față de cei care nu sunt dependenți de acestea, în sensul că proporția dintre neurotransmițătorii GABA față de alți neurotransmițător este diferită în zona circuitelor neuronale de recompensă, aceste modificări fiind reversibile însă prin terapie cognitiv-comportamentală pentru adicții (2). De asemenea, printr-un alt studiu, s-a observat că celulele din una dintre zonele neuronale de recompensă sunt activate atunci cand participanții văd fotografii pe Instagram cu multe like-uri, ceea ce sugerează faptul că utilizarea social media este adictivă pentru foarte multe persoane (3).

Dar lucrurile sunt mult mai grave decât atât. Cercetările recente au descoperit o puternică asociere între timpul petrecut în fața ecranelor și depresie și suicid la adolescenți. Spre exemplu, un studiu arată că adolescenții care folosesc mai mult timp social media, internetul, sms-urile și jocurile se gândesc la sinucidere cu mult mai mult decât cei care își petrec cu mult mai puțin timp în fața ecranelor. Mai exact, aproape jumătate dintre adolescenții care petrec minimum 5 ore zi pe telefoanele lor s-au gândit la sinucidere sau chiar au plănuit-o, în timp ce adolescenții care își petrec mare parte din timpul liber făcând sport sau socializând cu prietenii în viața reală au un risc mult mai mic în ceea ce privește depresia sau suicidul (4).

În ceea ce privește copiii mai mici, s-a descoperit că utilizarea telefoanelor și a tabletelor pot conduce la vătămări permanente ale creierului aflat în plină dezvoltare. Astfel, le este alterată capacitatea de concentrare, atenția, comunicarea cu oamenii și formarea vocabularului. De ce se întâmplă toate aceste lucruri? Ei, bine, de la naștere și până la vârsta de 3 ani, creierul se dezvoltă rapid și este în mod deosebit foarte sensibil la mediul din jur.

Această perioadă este considerată a fi critică, deoarece schimbările care au loc în creier în această perioadă devin fundația permanentă pe care se clădește apoi toată funcția cerebrală. Iar pentru ca rețeaua neuronală a creierului să se dezvolte normal în această perioadă critică, copilul are nevoie de o serie de stimuli specifici din mediul extern, aceștia fiind inexistenți pe ecranele smartphone-urilor și tabletelor. Astfel, atunci când copilul petrece prea mult timp în fața ecranelor și nu beneficiază de suficienți stimuli din lumea reală, dezvoltarea creierului este serios afectată, efectul putând fi permanent, pe toată durata vieții.

Pe de altă parte, atunci când un părinte citește o poveste copilului, acesta este nevoit să proceseze vocea mamei sau a tatălui în cuvinte și în imagini, făcând efortul mental de a urmări firul povestirii. În schimb, dacă aceeași poveste este oferită prin intermediul unei tablete, unde imaginile, sunetele, cuvintele sunt deja procesate, creierul copilului trebuie să facă un efort minim, insuficient pentru a fi antrenat și pentru a se dezvolta.

De asemenea, atunci când în copilăria timpurie se petrece prea mult timp în fața ecranelor și prea puțin în relații interumane reale, lobul frontal al creierului nu se dezvoltă suficient, consecința fiind o capacitate cu mult diminuată, de multe ori pentru toată viața, de a socializa, de a înțelege limbajul nonverbal și de a relaționa în mod sănătos și matur.

În ciuda tuturor acestor aspecte profund negative, există, așa cum am amintit și la începutul articolului, o serie de avantaje ale folosirii device-urilor și tehnologiei. Atâta timp cât sunt folosite în mod inteligent și cu moderație, acestea pot fi introduse gradual și cu mare atenție în viața copiilor de peste 2 ani. Important este ca telefoanele, tabletele și celelalte device-uri să nu înlocuiască interacțiunea umană, legătura cu natura, comunicarea, jocul și mișcarea, fiind folosite doar ca unelte ce nu trebuie să acapareze vreodată timpul și mintea copilului, devenind obiecte ale adicției și cauze ale diferitelor probleme de sănătate și de dezvoltare.

Este evident că atâta timp cât părintii reușesc să gestioneze într-un mod optim aceste aspecte, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul va căpăta o atitudine corectă și sănătoasă fată de aceste obiecte, fiind cu mult mai puțin probabil ca acestea să îi afecteze în mod negativ, așa cum am arătat în prima parte a articolului, în perioadele următoare ale vieții. De altfel, chiar și ca adulți, suntem deosebit de expuși apariției adicției față de aceste device-uri, în următorul nostru articol urmând să vorbim exact despre acest aspect.

Te invit să urmărești îndeaproape articolele viitoare, în care voi dezvălui cele mai interesante, noi și folositoare informații cu privire la sănătate și nu numai. Iar pentru a fi sigur că nu pierzi următoarele noastre postări, te poți abona la newsletter-ul meu periodic completând formularul de mai jos. De asemenea, te rog să comentezi, să propui subiecte sau să adresezi întrebările care te frământă. Promit că voi ține cont de părerile tale și că voi răspunde tuturor.

[mailpoet_form id=”1″]

Referințe științifice:

(1) https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/apa.14176

(2) https://www.eurekalert.org/pub_releases/2017-11/rson-sac111717.php

(3) https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0956797616645673

(4) https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/2167702617723376