Intoleranțe și alergii alimentare în sportul de performanță

alergii-sportivi.jpg

Alimentele și băuturile energizante reprezintă componente importante ale strategiilor de pregătire, de competiție propriu-zisă și de recuperare ale unui sportiv de performanță. Este important ca persoanele cu alergii alimentare să fie conștiente de faptul că exercițiile fizice pot agrava reacțiile în anumite situații și, prin urmare, trebuie să se asigure că respectă anumite reguli pentru a ajuta la gestionarea simptomelor. De asemenea, este important să se stabilească o strategie nutrițională care să satisfacă cerințele dietetice ale sportivului, maximizând în același timp performanța acestuia.

Ce este o alergie alimentară?

Alergiile alimentare reprezintă un răspuns imun al organismului la un produs alimentar. Reacția conduce, de obicei, la simptome cum ar fi urticarie, eczeme, umflături ale feței, vărsături și dificultăți de respirație. Aceste simptome apar rapid, în decurs de cateva minute pîna la doua ore după ingerarea alergenilor. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copiii mai mici de patru ani, dar unele alergii pot continuă sau pot debuta la maturitate. Printre alimentele obișnuite care provoacă reacții alergice sunt: laptele de vacă, ouăle, arahidele, alunele de pădure, nucile, susanul, soia, grâul și cerealele cu gluten, peștele și fructele de mare. Diagnosticul pozitiv se poate stabili cu ajutorul unor teste pe piele sau teste de sânge realizate de către un medic specialist alergolog.

Ce este intoleranța alimentară?

Intoleranțele alimentare sunt mai răspândite la adulți decât la copii și, spre deosebire de alergii, răspunsul este non-imunologic (nu implica participarea sistemul imunitar al organismului). În general, reacția este direct proporțională cu cantitatea de produs ingerată, adică cu cât mâncați mai mult, cu atât reacția de intoleranță este mai serioasă. Simptomele de intoleranță alimentară includ: eruptii cutanate, crampe, gaze, durere, balonare și scaune moi, dureri de cap, oboseală, ulcerații la nivelul gurii, dureri și/ sau congestie sinusală.

În funcție de tipurile de simptome intălnite există o serie de modalități de a aborda tratamentul dietetic al intoleranțelor alimentare.

Tratamentul intoleranțelor și alergiilor alimentare

Pentru anumite intoleranțe alimentare cu simptome gastro-intestinale, poate fi util să luați în considerare o abordare a dietei FODMAP cu cantitati reduse de carbohidrati de tipul oligozaharide, di- și mono-zaharide și polioli fermentabili. Pentru mai multe informații, consultați fișa pentru dieta FODMAP.

Tratamentul alergiilor alimentare necesită eliminarea completă a tuturor alergenilor din dietă.

În ambele cazuri, un sportiv trebuie să se consulte cu medicul generalist și cu dieteticianul sportiv acreditat pentru sfaturi privind cel mai bun mod de acțiune în tratarea alergiilor sau intoleranțelor alimentare. Pentru considerente legate în mod specific de boala celiacă, este foarte important să consulte si medicul gastroenterolog.

Evitarea alergiilor alimentare în timpul exercițiilor fizice

Cel mai bun mod de a evita o reacție și complicațiile din timpul antrenamentului și al competiției este evitarea alergenului. Acest lucru înseamnă să fii conștient care alimente conțin sigur alergenul respectiv, ce alimente ar putea conține alergenul in urma unor contaminări accidentale și alimentele in care alergenul poate conține urme din respectiva substanță (de obicei într-o cantitate mai mică și eventual ascunsă în alimente). Dacă există vreo îndoială cu privire la faptul că un aliment nu este sigur pentru a fi consumat, din precauție, este mai bine să nu-l mâncați.

Asistarea unui sportiv cu o alergie alimentară

Anafilaxia este o reacție alergică potențial periculoasă pentru viață, care poate include senzația de sufocare, lipsă de aer, umflarea limbii și pierderea conștienței. Dacă cineva se confruntă cu o reacție anafilactică și poartă Epi Pen (injectie cu adrenalina), acesta trebuie administrat imediat și chemată urgent o ambulanță. Ambulanța trebuie, de asemenea, informată că persoana a suferit o reacție alergică și că i-a fost administrată adrenalina.

Mulți sportivi cu alergii vor avea un plan care să includă administrarea de antihistaminice la primele semne ale unei reacții alergice ușoare.

Există o afecțiune numită anafilaxia alimentară indusă de exercițiul fizic și aceasta apare atunci când consumul unui anumit aliment este combinat cu exercițiul fizic (atunci când sunt independente una de alta, alimentul sau exercițiul nu se instaleaza nicio reacție). În acest caz, este recomandat ca sportivii să evite consumul alimentelor suspecte înainte de a face exerciții fizice (cu 2-6 ore înainte) și să poarte in permanență autoinjectorul de adrenalină.

Medicul sportiv trebuie să fie conștient de reacția persoanei și să coordoneze un plan de acțiune în caz de alergie severă. Antrenorul și medicul sportiv trebuie să fie educat să recunoască o reacție alergică și să coordoneze corect un plan de acțiune Autoinjectorul cu adrenalină trebuie să fie cu sportiv in permanență astfel încât sportivul să aibă acces la el in orice moment,   chiar și atunci când acesta este în competitie. Membrii echipei de suport ar trebui să fie familiarizați cu modul de utilizare al acestuia, în caz că este necesar.

Alergii și intoleranțe la alimentele pentru sportivi

În timp ce tabloul unei alergii sau intoleranțe este personalizată, există o serie de puncte comune care merită luate în considerare în ceea ce privește alimentele recomandate in general sportivilor. Deși această listă nu este exhaustivă și nu înlocuiește recomandările individuale, mai jos sunt un număr de grupe de alimente recomandate sportivilor și ingredientele care pot provoca reacții la unii dintre ei:

În băuturi energizante: Fructoza, aromele de gust, coloranții, proteinele ​​din zer, preparate din plante.

Gelurile: pot contine fructoză, aromă, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, mușețel, cola, ghimbir.

Batoanele proteice: conțin fructoză, gluten, orz, malț, aromă, pudră de cacao, lapte praf degresat, nuci, ovăz.

Sportivi de toate nivelurile de performanță pot prezenta simptome neplacute cum ar fi: dureri abdominale, balonare, gaze și crampe abdominale, denumite în mod obișnuit Sindromul Colonului Iritabil (IBS). Aceste simptome pot crea anxietate și stres, pot interfera cu antrenamentul și pot compromite performanța. La unii indivizi, simptomele abdominale pot fi declanșate de anumite alimente, în special de un grup de carbohidrați fermentați rapid, cunoscuți sub denumirea de FODMAP (un acronim pentru oligozaharidele, di- și monozaharidele și poliolii fermentabili). Fructoza, fructanii, lactoza, sorbitolul și xilitolul sunt exemple obișnuite, iar limitarea sau evitarea alimentelor bogate în FODMAPS poate ajuta la reducerea simptomelor.

FODMAP nu sunt singura cauza pentru IBS, dar există acum câteva studii de bună calitate care indică faptul că FODMAP-urile pot fi declanșatoare pentru IBS și alte simptome funcționale ale intestinului, iar dieta cu alimente FODMAP reduse este acum considerată terapia dietetică preferată pentru simptomele IBS în anumite regiuni ale lumii.

Fructanele și galacto-oligozaharidele (GOS)

Fructanele și GOS nu pot fi absorbite deloc în intestinul subțire (intestinele nu au enzimele pentru a le descompune astfel încât acestea incep să fermenteze în colon), in concluzie, anumite cantități vor produce întotdeauna simptomele enumerate mai sus. La persoanele cu IBS, simptomele sunt experimentate mai rapid și mai intens decât la cei fără IBS.

Fructoza este o monozaharidă găsită în trei forme principale:

  • Ca fructoză liberă (prezentă în fructe, miere, sirop de porumb);
  • Ca fructani (lanțuri de fructoză) prezente în unele legume și produse din grâu, de asemenea cunoscute sub denumirea de fructo-oligosaccaride (FOS) și inulină;
  • Sub forma dizaharidică: zaharoză (glucoză + fructoză).

Persoanele cu malabsorbție de fructoză nu trebuie să evite toate fructele și alimentele care conțin fructoză – de obicei este o problemă doar atunci când aceasta este prezentă in exces. Adică atunci când cantitatea de fructoză dintr-un aliment este mai mare decât cantitatea de glucoză.

Lactoza

Lactoza se găsește în mod natural în laptele de vacă, oaie și capră. Lactaza este enzima naturală necesară digerării lactozei în intestinul subțire. Unii indivizi nu produc această enzimă in cantitate suficientă din această enzimă pentru a digera în mod eficient lactoza și pot prezenta crampe, dureri abdominale, balonare și gaze.

Unele persoane cu intoleranță la lactoză pot totuși să consume cantități reduse de lactoză în dieta lor fără simptome neplacute sau pot alege să utilizeze alternative fără lactoză, din soia și orez, produse care conțin substanțe nutritive importante pentru recuperarea post-antrenament. În plus, sunt disponibile iaurturi pe bază de soia și fără lactoză.

Pudrele proteice ​​pot conține sau nu lactoză – depinde de cantitatea utilizată și de calitatea pulberii. Un dietetician sportiv acreditat vă poate ajuta să decideți cea mai bună opțiune pentru dumneavoastră fără a agrava simptomele IBS.

Diagnosticul

Diagnosticarea unei diete reduse în alimente FODMAP are loc printr-un proces de testare, în care toate produsele alimentare FODMAP sunt eliminate pentru o perioadă scurtă de timp, urmate de reintroducerea eșalonată pentru evaluarea simptomelor declanșate. Un dietetician sportiv poate lucra împreună cu dvs. pentru a stabili un plan individualizat care să se potrivească situației dvs. unice.

Unde sunt găsite FODMAP-urile?

FODMAP-urile se găsesc în alimentele zilnice și sportivii ar trebui să fie conștienți de intoleranța lor la alimente pentru a fi capabili să-și planifice în avans dietele necesare desfășurării antrenamentul corect.

Tabelul de mai jos oferă o listă cu alimente care pot provoca simptome la unele persoane. Multe produse pentru sportivi (ex.: băuturi, geluri și batoane) conțin, de asemenea, FODMAP.

Fructoză în exces Fructani Lactoza GOS Polioli
miere anghinare lapte leguminoase (tip fasole, mazăre) mere, pere
mere, pere sparanghel înghețată linte caise, nectarine
mango sfeclă cremă de ou naut avocado
pepene roșu cicoare desert cu lapte cireșe
sirop din porumb frunze de păpădie lapte condensat lychee
fructoză din porumb usturoi, ceapă spuma de lapte prune, prune uscate
salată lapte praf ciuperci
ridichi iaurt Sorbitol 420
grâu margarină Mannitol 421
secară brânză (ricotta, cottage, crema de branză, mascarpone) Xylitol 967,

Maltitol 065

inulină Isomalt 953

Sursa: Dr. Sue Shepherd, Accredited Practising Dietitian and Stephanie Gaskell, Accredited Sports Dietitian.

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ești interesat de ședințe de consiliere, nu ezita să mă contactezi.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


FACEBOOK

Facebook Pagelike Widget

RECOMAND

alimentespeciale.ro

PARTENERI

restocracy